Baciu Mircea (n. 7 iunie 1931, Râmnicu Sărat, județul Buzău – d. 1 februarie 2007, București), cunoscut sub numele conspirativ „Dascălescu Ion”, a fost vizat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) într-un proces de constatare a calității de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. [număr]/[an] a fost publicată Sentința civilă nr. 3137 din 18 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 39.282/3/CA/2008.
Completul de judecată a fost format din președintele Ioneta Gavrea și grefierul Liliana Găvan.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/1784 din 31 iulie 2008, Baciu Mircea a fost recrutat în 1967 de organele de Securitate, primind numele conspirativ „Dascălescu Ion”.
Inițial a fost folosit pentru supravegherea persoanelor implicate în darea în funcțiune a radioreleului București–Constanța, pentru a depista eventuale acțiuni de sabotaj. Ulterior, i-au fost trasate sarcini precise, constând în furnizarea de informații despre colegii și persoanele aflate în anturajul său, activitate pentru care ar fi fost recompensat.
CNSAS a arătat că notele furnizate de acesta au vizat drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, libertatea opiniilor și viața privată. Totodată, Baciu Mircea a avut și calitatea de urmărit de către Securitate, fiind deschis pe numele său un dosar informativ în 1972, sub numele conspirativ „Barbu”.
Poziția în proces
În cursul judecății, CNSAS a depus certificat de deces care atesta că Baciu Mircea decedase la 1 februarie 2007, înainte de înregistrarea acțiunii.
Tribunalul a reținut că, potrivit legislației, capacitatea procesuală de folosință a persoanelor fizice încetează la deces și, prin urmare, o acțiune de acest tip este una de natură strict personală, neputând fi continuată după moartea pârâtului.
Hotărârea instanței
Tribunalul București a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului și a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane decedate.
„Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului. Respinge acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (…) ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.” (Sentința civilă nr. 3137/2008, Tribunalul București)
Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare.