Badea Marius (n. 2 iunie 1958, comuna Bălțești, județul Prahova), cunoscut sub numele conspirativ „Isabelle/Isabella/Izabela”, a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
Prin Sentința civilă nr. 2065 din 19 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 37531/3/2008, s-a constatat această calitate.
Completul de judecată a fost format din președintele Stănișor Denisa Angelica și grefierul Sandu Iuliana.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/I/1742 din 30 iulie 2008, Badea Marius a fost recrutat la 4 august 1982, pe când era locotenent la B.I. 152 grăniceri Constanța, semnând un angajament olograf și primind numele conspirativ „Isabelle” (în documente apare și ca „Isabella” și „Izabela”).
Recrutarea a avut ca scop „cunoașterea dacă în rândul tinerilor ofițeri din B.I. 152 și Școala de gradați sunt elemente cu comportări suspecte în relațiile cu cetățenii străini sau cu manifestări dușmănoase”.
Între 1982 și 1984, el a furnizat un număr de 11 note informative, datate 09.08.1982, 31.08.1982, 24.10.1982, 09.11.1982, 24.01.1983, 15.02.1983, 01.04.1983, 23.05.1983, 09.09.1983 și 01.03.1983. Acestea vizau:
- „elemente suspecte în atitudinea tinerilor ofițeri gradați”;
- „manifestări dușmănoase”;
- „comportarea unor cadre din obiectiv”;
- „navigatori români”;
- „date privind cetățeni străini”.
Totodată, pe numele său a fost deschis un dosar de urmărire informativă sub numele conspirativ „Turistul”, pentru verificarea relațiilor cu cetățeni străini și prevenirea unei eventuale evaziuni.
Deși la 24 martie 1984 a fost trecut în rezervă „pentru săvârșirea unor fapte nedemne”, instanța a reținut că până atunci a furnizat materiale informative exploatate de organele de contrainformații.
Poziția pârâtului
Badea Marius a susținut prin apărător că notele sale aveau „un caracter strict militar”, fiind parte din atribuțiile de serviciu ca ofițer de grăniceri. A afirmat că relația cu contrainformațiile militare a fost „speculată de Securitate”, care l-ar fi șantajat să semneze un angajament în urma unor contacte cu o familie de englezi.
A invocat și faptul că în 1983 a fost el însuși urmărit informativ ca „element ostil societății comuniste” și că notele sale nu au produs prejudicii morale sau materiale persoanelor menționate. De asemenea, a formulat o cerere reconvențională pentru recunoașterea calității de „luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989”.
Curtea a respins aceste susțineri, reținând că informațiile furnizate vizau activități și atitudini potrivnice regimului comunist și erau de natură să îngrădească drepturile fundamentale.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS și a constatat:
„Constată calitatea de lucrător al Securității cu privire la pârâtul Badea Marius.” (Sentința civilă nr. 2065/19.05.2009, Curtea de Apel București)
Cererea reconvențională a fost respinsă ca inadmisibilă, la fel și cererea de intervenție a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.