„Ști” sau „știi”? Când se scrie cu doi „i”

„Ști” și „știi” sunt ambele forme corecte ale verbului „a ști”, însă se folosesc în situații diferite. Scriem „știi”, cu doi „i”, la persoana a II-a singular a indicativului și conjunctivului prezent, ca în „Tu știi răspunsul” sau „Vreau să știi adevărul”. Forma „ști”, cu un singur „i”, apare la infinitiv și în construcții precum „voi ști”, „aș ști” sau …

Citește mai mult

„Mai” sau „m-ai”? Când se scrie cu cratimă și cum le deosebim

„Mai” și „m-ai” se pronunță la fel, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Când se scrie „mai” „Mai” se scrie fără cratimă atunci când este un cuvânt de sine stătător. Cel mai frecvent, are valoare de adverb. Poate arăta repetarea unei acțiuni: Poate indica faptul că o acțiune continuă: Poate apărea și în construcții prin care se exprimă comparația: …

Citește mai mult

„Ia” sau „i-a”? Cum se scrie corect

Formele „ia” și „i-a” sunt ambele corecte în limba română, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Alegerea depinde de context: „ia” se scrie într-un singur cuvânt, în timp ce „i-a” se scrie cu cratimă atunci când sunt alăturate pronumele „i” și verbul auxiliar „a”. Când se scrie „ia” Forma „ia” apare cel mai frecvent ca formă a verbului „a …

Citește mai mult

„Odată ce” sau „o dată ce”? Cum se scrie corect

„Odată ce” este forma corectă atunci când expresia are sensul de „după ce”, „din moment ce” sau, în anumite contexte, „deoarece”. În această construcție, „odată” se scrie într-un singur cuvânt. Exemple: DOOM3 include „odată ce” între locuțiunile conjuncționale și precizează scrierea lor în cuvinte separate. Cu alte cuvinte, expresia are două elemente – „odată” și „ce” -, dar „odată” rămâne …

Citește mai mult

„Decât” sau „doar”? Când se folosește fiecare

„Decât” și „doar” pot avea, în anumite contexte, același sens, apropiat de „numai”, însă nu sunt întotdeauna interschimbabile. Confuzia apare mai ales atunci când „decât” este folosit într-o propoziție afirmativă cu sens restrictiv. Când se folosește „doar” „Doar” poate exprima o limitare sau o restricție și este sinonim, în acest caz, cu „numai”. DEX consemnează pentru „doar” sensul de „numai”, …

Citește mai mult

„Mi-ar plăcea” sau „mi-ar place”? Cum se spune corect

Forma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …

Citește mai mult

„Voiam” sau „vroiam”? Care este forma corectă

Forma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …

Citește mai mult

„Care” sau „pe care”? Când este obligatoriu „pe”

„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …

Citește mai mult

„S-a” sau „sa”? Cum se scrie corect

„S-a” și „sa” sunt ambele forme corecte, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. „S-a” se scrie cu cratimă atunci când face parte dintr-o formă verbală, precum „s-a dus”, „s-a întors” sau „s-a întâmplat”, în timp ce „sa” se scrie într-un singur cuvânt atunci când exprimă posesia: „cartea sa”, „familia sa”, „părerea sa”. DOOM3 include explicit „s-a” și „sa” printre …

Citește mai mult

„Copii” sau „copiii”? Când se scrie cu trei de „i”

„Copii” și „copiii” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași contexte. Diferența este dată de articulare: „copii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul nearticulat al substantivului „copil”, iar „copiii”, cu trei „i”, este forma de plural articulată hotărât. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3) menționează explicit cele două forme: pluralul nearticulat …

Citește mai mult

„Aceiași” sau „aceeași”? Cum se folosesc

Formele „aceiași” și „aceeași” sunt ambele corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Alegerea depinde de genul și numărul substantivului la care se referă. „Aceeași” se folosește la feminin singular, iar „aceiași” la masculin plural. Când folosim „aceeași” „Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui sau adjectivului pronominal demonstrativ de identitate „același”. Exemple: În propoziții: Forma „aceeași” arată că …

Citește mai mult

„Noștri” sau „noștrii”? Care este forma corectă

Forma corectă este întotdeauna „noștri”, cu un singur „i”. DOOM 3 precizează explicit că formele de plural ale pronumelor și adjectivelor pronominale posesive „noștri” și „voștri” se scriu cu un singur „i”, inclusiv în construcții precum „prietenii noștri” sau „ai noștri”. Când folosim „noștri” „Noștri” este forma de masculin plural a lui „nostru”. Exemple: Se scrie tot cu un singur …

Citește mai mult

„Membrii” sau „membri”? Când se scriu doi de i

Formele „membri” și „membrii” sunt ambele corecte, dar se folosesc în situații diferite. Numărul de „i”-uri depinde de faptul că substantivul este nearticulat sau articulat. Când scriem „membri”, cu un singur „i” „Membri” este forma de plural nearticulată a substantivului „membru”. O folosim atunci când vorbim despre persoane care fac parte dintr-un grup, fără ca substantivul să fie articulat hotărât. …

Citește mai mult

„Fi”, „fii” sau „fiii”? Când se scrie fiecare formă

Formele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …

Citește mai mult

Se pune virgulă înainte de „dar”?

Da, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …

Citește mai mult

„Nicio” sau „nici o”? Cum se scrie corect

„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …

Citește mai mult

Deodată” sau „de o dată”? Cum se scrie

Deodată” și „de o dată” sunt ambele forme corecte, însă se folosesc în situații diferite. Sensul propoziției ne arată când scriem într-un singur cuvânt și când separat. Când scriem „deodată” „Deodată” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „brusc”, „pe neașteptate” sau „în același timp”. DOOM 3 îl consemnează ca adverb. Exemple: „Deodată, a început să plouă.” …

Citește mai mult

„Bineînțeles” sau „bine înțeles”? Care este forma corectă

„Bineînțeles” și „bine înțeles” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu au același sens și nu pot fi folosite în aceleași contexte. Când se scrie „bineînțeles” „Bineînțeles”, scris într-un singur cuvânt, este un adverb cu sensul de „desigur”, „evident”, „firește”. Exemple: – Vii mâine la întâlnire?– Bineînțeles. Bineînțeles, rezultatul depinde și de condițiile în care a fost făcut …

Citește mai mult

„Altădată” sau „altă dată”? Cum se scrie corect

„Altădată” și „altă dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar au sensuri diferite. Alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. Când scriem „altădată” „Altădată”, într-un singur cuvânt, este adverb. DOOM 3 îl înregistrează cu sensul de „odinioară”, iar dicționarele explicative îi dau și sensurile „cândva”, „altcândva”, adică într-un moment nedeterminat. Exemple: „Altădată, oamenii trimiteau mai multe scrisori.” …

Citește mai mult

„Numai” sau „nu mai”? Cum se folosesc corect

„Numai” și „nu mai” se aud foarte asemănător, dar au sensuri diferite și se scriu diferit. Ambele forme sunt corecte, iar alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. În cele mai multe situații, regula poate fi verificată ușor: dacă putem înlocui cu „doar” sau „exclusiv”, scriem „numai”, într-un singur cuvânt. Dacă avem negația „nu” urmată de adverbul „mai”, cele …

Citește mai mult