Victor Niță s-a născut la 6 noiembrie 1941, în comuna Grivița (Vaslui), stabilindu-se din 1947 la Hunedoara, unde și-a format parcursul educațional și profesional. După absolvirea Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității din București (1968), a revenit la Hunedoara, activând inițial în domeniul cultural, înainte de a se consacra în presa scrisă.
Momentul decisiv în carieră îl reprezintă angajarea, în 1974, la revista „Flacăra”, publicație condusă de Adrian Păunescu. Aici își afirmă stilul de reporter, orientat spre realitatea socială și industrială.
Un exemplu reprezentativ îl constituie reportajul dedicat siderurgiștilor din Călan, unde autorul motivează direct alegerea subiectului: interesul pentru performanțele muncitorilor și apropierea personală de spațiul hunedorean. Textul debutează cu o formulare sugestivă, care fixează cadrul și intenția: dorința de a scrie despre „siderurgiștii din Călan, această Hunedoară mică”, aflată la doar câțiva kilometri de marele combinat .
Sunt prezentate rezultate concrete: o producție suplimentară de 14 milioane de lei, depășirea planului de colectare a fierului vechi cu 110% și realizarea unor piese industriale de mare complexitate, inclusiv cochilii de 40 de tone pentru laminoare și componente exportate către firma Volvo .
Victor Niță insistă asupra specificului tehnologic al turnătoriei din Călan, descris ca diferit față de alte centre industriale din țară. Procedeul utilizat – modificarea structurii fontei direct în cubilou – este prezentat ca o metodă care cere o pregătire profesională riguroasă și nu permite corecții ulterioare, ceea ce subliniază nivelul de responsabilitate al muncitorilor .
În același timp, reportajul include portrete individuale, dintre care cel al lui Ion Beraru este emblematic. Acesta vorbește despre realizările personale și colective, dar și despre solidaritatea dintre muncitori, descrisă ca o legătură aproape fraternă. Ideea comunității este esențială: oameni veniți din regiuni diferite ajung să formeze o identitate comună, legată de loc și de profesie .
Textul nu evită nici dificultățile. Sunt menționate lipsa locurilor de muncă pentru femei și problemele de poluare, descrise ca „o pacoste mare”, precum și necesitatea unor investiții pentru dezvoltarea orașului și îmbunătățirea condițiilor de viață .
Activitatea lui Victor Niță continuă ulterior la cotidianul „Sportul”, unde lucrează alături de Ioan Chirilă și Eftimie Ionescu, iar după 1989 la „Expres” și alte publicații. În paralel, publică volume de poezie, între care „Turnul din Neboisa” (1984) și „De ar fi toată viața vară” (2000).
Distins în 2016 cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Hunedoara.