The New York Times este un cotidian american fondat la New York în 1851 de jurnalistul și politicianul Henry Jarvis Raymond și de editorul George Jones. Publicația a apărut inițial sub numele „New-York Daily Times” și a devenit, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unul dintre ziarele cunoscute ale orașului, înainte de a dobândi o audiență națională și internațională.
Primul număr a fost publicat la 18 septembrie 1851. Ziarul apărea în fiecare dimineață, cu excepția zilei de duminică, iar firma editorială purta numele Raymond, Jones & Co. Seria intitulată „New-York Daily Times” a continuat până la 12 septembrie 1857. Două zile mai târziu, publicația a apărut sub titlul „The New York Times”, nume pe care îl păstrează și astăzi.
În aprilie 1861, odată cu începutul Războiului Civil American și cu creșterea cererii de informații, ziarul a început să apară și duminica, devenind cotidian în sensul complet al termenului.
De la Henry Raymond la campaniile împotriva corupției
Henry Jarvis Raymond a imprimat publicației, încă de la început, o orientare diferită de tonul foarte partizan întâlnit în mare parte din presa americană a epocii. Ziarul urmărea să combine știrile politice cu informațiile comerciale, corespondența externă și relatările despre viața orașului.
După moartea lui Raymond, în 1869, George Jones a preluat conducerea publicației. Unul dintre episoadele care au consolidat reputația ziarului a fost confruntarea cu organizația politică Tammany Hall și cu gruparea condusă de William M. „Boss” Tweed, care controla o mare parte din administrația orașului New York.
La 22 iulie 1871, The New York Times a început publicarea unei serii de dezvăluiri despre fraudele comise de cercul lui Tweed. Investigațiile ziarului, alături de caricaturile lui Thomas Nast din „Harper’s Weekly” și acțiunile unor politicieni reformatori, au contribuit la destrămarea rețelei care controla administrația municipală.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, situația financiară a ziarului a devenit însă dificilă. Concurența publicațiilor cu tiraje mari și dezvoltarea presei senzaționaliste din New York au redus influența și circulația cotidianului.
O schimbare decisivă s-a produs în 1896, când editorul Adolph S. Ochs a preluat The New York Times. Ochs avea deja experiență în presa americană: A cumpărat în 1878 publicația „Chattanooga Times” și a transformat-o într-un ziar profitabil. Când a ajuns la New York, The Times avea o circulație de aproximativ 9.000 de exemplare și se afla într-o situație financiară precară.
Ochs a mizat pe știri prezentate într-o manieră mai sobră și pe separarea relatării faptelor de editorialele de opinie, într-o perioadă în care presa newyorkeză era dominată și de competiția dintre publicațiile lui Joseph Pulitzer și William Randolph Hearst.
Tot în această perioadă a apărut sloganul care avea să devină asociat cu ziarul: „All the News That’s Fit to Print”. Formula a fost introdusă de Ochs în 1896 și a apărut pe prima pagină a cotidianului la 10 februarie 1897.
În 1904, zona cunoscută până atunci sub numele de Longacre Square a primit numele Times Square, după construirea noului sediu al ziarului în apropierea intersecției dintre Broadway și Seventh Avenue. Clădirea Times Tower a fost deschisă oficial în perioada 1904–1905.
Pulitzer, Pentagon Papers și extinderea internațională
Primul Premiu Pulitzer a venit în 1918, când The New York Times a fost premiat la categoria Serviciu Public pentru seria de rapoarte oficiale, documente și discursuri ale liderilor europeni publicate în contextul Primului Război Mondial.
În deceniile următoare, cotidianul și-a extins rețeaua de corespondenți și acoperirea internațională, acordând un spațiu tot mai mare politicii externe, economiei, culturii și investigațiilor jurnalistice.
În 1971, The New York Times a început să publice documentele secrete cunoscute sub numele de «Pentagon Papers», care descriau implicarea Statelor Unite în războiul din Vietnam. Documentele proveneau dintr-un amplu studiu confidențial realizat pentru Departamentul Apărării și arătau felul în care mai multe administrații americane au gestionat și prezentat public intervenția din Vietnam.
Administrația președintelui Richard Nixon a cerut oprirea publicării, iar cazul a ajuns rapid la Curtea Supremă. În procesul «New York Times Co. v. United States», judecătorii au decis, la 30 iunie 1971, că guvernul nu putea bloca în avans apariția materialelor. Hotărârea a rămas una dintre deciziile de referință din istoria libertății presei în Statele Unite.
Trecerea la presa digitală
The New York Times a intrat în mediul online înainte ca internetul să devină principala sursă de informare pentru o mare parte a publicului. Publicația a început să ofere conținut prin AOL în 1994, iar în 1995 a fost creată The New York Times Electronic Media Company.
La 22 ianuarie 1996 a fost lansat NYTimes.com. În prima etapă, site-ul oferea acces pe internet la cea mai mare parte a conținutului ediției tipărite. Treptat, redacția online a început să producă știri în timp real, materiale multimedia, baze de date și proiecte jurnalistice concepute direct pentru mediul digital.
În 2000 a fost creată o redacție pentru actualizarea continuă a știrilor online, iar în anii următori activitatea ediției tipărite și cea a site-ului au fost integrate tot mai mult. The New York Times a dezvoltat ulterior jurnalismul de date, grafica interactivă, producția video, podcasturile și alte formate destinate publicului digital.
Biblioteca Congresului păstrează publicația în catalogul său în două serii principale: „New-York Daily Times”, pentru perioada 1851–1857, și „The New York Times”, începând cu numărul din 14 septembrie 1857 și continuând până în prezent.