Albu Gheorghe (n.. Zimnicea, județul Teleorman) a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 292 din 12 august 2024 a fost publicată Sentința civilă nr. 860 din 11 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 4058/2/2019.
Completul de judecată a fost format din președintele Rămașcanu Beatrice Lenuța, cu participarea grefierului Dincă Georgiana-Daniela.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare nr. DI/I/1572/08.11.2018, Albu Gheorghe, subinginer la Întreprinderea de Execuție și Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare Teleorman – secția de irigații Zimnicea, a fost recrutat în 27 octombrie 1983.
La aceeași dată a semnat un angajament olograf și a primit numele conspirativ „Andrei Dan” (1983–1988).
Între notele informative reținute de CNSAS se află și o notă din 22 mai 1988, referitoare la revolta unor cetățeni din Zimnicea împotriva proiectului de sistematizare a localității:
„Am asistat la unele discuții care se fac pe marginea indicațiilor de partid cu privire la sistematizarea localităților rurale. (…) La intenția de a se trece la demolarea unor locuințe din periferia orașului Zimnicea cetățenii din zonă s-au împotrivit fizic, înarmându-se cu cazmale și lopeți.”
Ofițerul de legătură a consemnat că nota urma să fie „exploatată la buletin”, iar electromecanicul D. a fost avertizat de un ofițer pentru „colportarea știrilor de la Europa Liberă”.
În total, dosarul a reținut 28 de note informative, vizând critici și comentarii la adresa regimului comunist și a proiectelor de demolare și sistematizare.
Poziția pârâtului
În fața instanței, Albu Gheorghe a recunoscut că a semnat angajamentul, dar a invocat că a fost constrâns și că informațiile furnizate erau „de notorietate publică”, neproducând consecințe asupra celor vizați.
A ridicat două excepții: excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008, considerând că legea are caracter retroactiv; excepția lipsei de obiect a acțiunii, susținând că informațiile date nu vizau îngrădirea drepturilor fundamentale.
Instanța a respins ambele excepții.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a constatat că informațiile furnizate vizau activități și atitudini potrivnice regimului comunist și erau de natură să ducă la îngrădirea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată și la libertatea de exprimare.
„Admite cererea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Albu Gheorghe.” (Sentința civilă nr. 860/2019, Curtea de Apel București).
Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 292/12.VIII.2024.