cnsas

Ioan Baboș

Baboș Ioan (n. 16 aprilie 1952, comuna Gâlgău, județul Sălaj), cunoscut sub numele conspirativ „Petrean” (în unele acte „Petreanu Ioan”), a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.

Dosarul


În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 673 din 27 noiembrie 2014 a fost publicată Sentința civilă nr. 5767 din 10 octombrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 6238/2/2011. Completul: președinte Georgian Davidoiu; grefier Clara Apachiței.

Colaborarea cu Securitatea

Potrivit Notei de constatare CNSAS, Baboș Ioan a fost recrutat la 18 mai 1979 pentru încadrarea informativă a personalului din Secția Ineu a Întreprinderii de Strunguri Arad, semnând un angajament olograf și primind numele conspirativ „Petrean/Petreanu Ioan”. La 23 octombrie 1979 a fost trecut în categoria rezidenților, continuând totodată să furnizeze personal informații. În 1986 s-a propus abandonarea sa pe motiv de deconspirare; în același an a fost arestat preventiv pentru „propagandă împotriva orânduirii sociale”. Ulterior, în 1987, pe numele său s-a deschis un dosar de urmărire (distrus la 22.12.1989).

Exemple din materialele reținute de instanță:

  • Notă privind „Martorii lui Iehova” (antet ofițer 20.10.1981): „această mișcare este o mișcare «pseudo-religioasă»… liderii lor susțin că lumea va trebui să treacă prin forma comunistă”. Ca măsuri, s-au dispus identificări și obținerea revistei „Turnul de veghe”.
  • Notă din 20.10.1981 despre I.S. Arad, Secția 630 Ineu: „s-au semnalat acțiuni de sabotare… la sistemele de ungere și electrice”, cu sarcini de stabilire a persoanelor suspecte.
  • Notă din 27.12.1985: „în secție este frig datorită lipsei de combustibil… se lucrează aproape toate duminicile… mulți muncitori sunt extenuați și bolnavi”, fiind raportată „lipsa de optimism”.
  • Notă din 11.04.1980 (antet): „situația este de așa natură, încât, în orice moment, se poate naște un conflict de muncă”, pe fondul scăderii veniturilor și încordării relațiilor din secție.
  • Notă din 24.12.1983 privind un preot catolic din Ineu și „legături cu grupuri pronaționaliste maghiare”.

Documentele atestă recompense bănești pentru activitatea de rețea: 200 lei (02.07.1982), 400 lei (16.04.1984), 300 lei (17.08.1985) și 300 lei (14.04.1986).

Poziția pârâtului

Baboș Ioan a depus întâmpinare, arătând că unele concluzii sunt incorecte și că divulgarea completă i-ar pune viața în pericol „nu din partea autorităților române”. A susținut că „nu a intenționat să îngrădească dreptul la viață privată” și că „nu a fost adept al comunismului, acționând continuu împotriva lui”, invocând inclusiv implicarea sa în „Sindicatul Independent «Unitatea Poporului»” (1985), arestarea ulterioară pentru „propagandă ostilă” și rolul avut la 22 decembrie 1989 la Ineu. A afirmat că multe chitanțe de recompensă au fost semnate „la cererea ofițerului”, fără a încasa integral sumele, și că notele vizau abuzuri ale liderilor locali, nu persoane pentru opinii politice.

Instanța a reținut însă că situația de „opozant”/„victimă” a regimului nu constituie cauză de exonerare în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și că informațiile furnizate vizau atitudini potrivnice regimului, aptă să determine măsuri de urmărire, deci să „vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale”.

Hotărârea instanței

Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS și a constatat calitatea de colaborator al Securității a lui Baboș Ioan. Dispozitivul: „Admite acțiunea… și constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Baboș Ioan.” Sentința civilă nr. 5767/10.10.2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea a III-a, nr. 673/27.XI.2014.