Avram Marcel (n. 16 iunie 1955, Pitești, județul Argeș), cunoscut sub numele conspirativ „Oliver”, a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 332 din 13 iunie 2014 a fost publicată Sentința civilă nr. 4612 din 30 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 11200/2/2010.
Completul de judecată a fost format din președintele Eugenia Ion și grefierul Ramona Barbu.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. DI/I/2385 din 4 august 2009, Avram Marcel a fost recrutat prima dată în 1975, ca militar în termen la UM 02840 Timișoara, „pentru încadrarea informativă a subunității din care făcea parte”.
În 1977, pe când lucra într-un atelier, a furnizat o notă informativă în care relata:
„În cadrul secției Scullerie 661 lucrează în calitate de lăcătuși numiții F.G.I. și E.A. În discuțiile purtate cu aceștia am înțeles că intenționează să treacă în mod fraudulos frontiera de stat a R.S.R. (…) Au întrebat despre modul în care este păzită frontiera, numărul posturilor de pază, distanța dintre ele și dacă militarii sunt înarmați.”
Pe baza acestei informări, organele de Securitate au dispus măsuri de verificare a persoanelor vizate.
În 1988 a fost recrutat din nou, semnând un nou angajament sub același nume conspirativ „Oliver”, pentru supravegherea informativă a unor persoane suspectate de evaziune.
Ofițerii de legătură au consemnat că a furnizat patru note informative scrise și numeroase semnalări verbale, „păstrând regulile de conspirativitate” și manifestând interes în semnalarea operativă a aspectelor considerate relevante.
Instanța a constatat că aceste informații au vizat atitudini potrivnice regimului comunist și au condus la restrângerea dreptului la viață privată și a libertății de circulație.
Poziția pârâtului
Avram Marcel a contestat încadrarea sa ca și colaborator, invocând două argumente principale: că nota informativă invocată de CNSAS ar fi fost redactată în perioada cât era militar, deci sub constrângere; că nu există dovada unei recompense materiale pentru activitatea sa, ceea ce ar exclude calitatea de colaborator.
Curtea a apreciat că aceste argumente nu sunt întemeiate, reținând că nota din 1977 a fost redactată după terminarea stagiului militar și că legea nu condiționează stabilirea calității de colaborator de existența unei recompense.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a respins excepția invocată de pârât și a admis acțiunea CNSAS, constatând calitatea de colaborator al Securității a lui Avram Marcel.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (…) și constată calitatea pârâtului Avram Marcel de colaborator al Securității.” (Sentința civilă nr. 4612/2011, Curtea de Apel București)
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 332/13.VI.2014.