Anton Constantin (n. 30 martie 1954, Bistrița) a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 243 din 16 martie 2015 a fost publicată Sentința civilă nr. 1266 din 21 februarie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 3863/2/2010.
Completul de judecată a fost format din președintele Diana Magdalena Bulancea, cu participarea grefierului Grigore Diculeseu.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. 01/1/2304 din 27 iulie 2009, Anton Constantin a fost recrutat prima dată la 30 martie 1972, ca elev la Liceul „Liviu Rebreanu” din Bistrița, pentru încadrarea informativă a colegilor săi.
În septembrie 1974 a fost preluat de Inspectoratul Județean de Securitate Cluj, primind numele conspirativ „Doru”, pentru a furniza informații despre studenții de la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj. După finalizarea studiilor și repartiția ca medic la Dispensarul Policlinic Bistrița, legătura cu acesta a fost abandonată în 1987, fiind considerat „neutil”.
Totuși, în decembrie 1987 a fost din nou recrutat de Securitate, sub numele conspirativ „Artur”, pentru a oferi informații despre cetățeni vest-germani și despre colegii săi medici care intenționau să plece în străinătate sau aveau rude în afara țării.
Notele informative consemnează relatări despre medici stagiari cu rude stabilite în R.F.G., Ungaria sau Suedia, despre comentariile lor critice privind condițiile socio-economice din România și despre intențiile lor de emigrare. În rapoartele din 1988 se menționează explicit că aceștia „fac comentarii de natură să scoată în evidență faptul că în țara noastră nu te poți afirma ca medic” și compară constant viața din Occident cu cea din România.
Instanța a reținut că aceste informații au contribuit la măsuri de supraveghere, îngrădind dreptul la viață privată și libertatea de exprimare a persoanelor vizate.
Poziția pârâtului
Anton Constantin a susținut că multe dintre aspectele relatate erau cunoscute de un cerc larg de persoane și că informațiile aveau caracter de notorietate.
Curtea a apreciat însă că argumentele formulate nu sunt întemeiate, întrucât materialele furnizate au dus la supravegherea informativă a colegilor și la monitorizarea relațiilor lor cu cetățeni străini.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de CNSAS și a constatat calitatea lui Anton Constantin de colaborator al Securității.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Anton Constantin.” (Sentința civilă nr. 1266/2011, Curtea de Apel București)
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 243/16.III.2015.