Dealul Măgura Călanului, aflat la nord de orașul Călan, este unul dintre cele mai importante puncte arheologice din zona Văii Streiului. Situl este cunoscut mai ales prin cariera antică de calcar, considerată sursă pentru o parte dintre blocurile de piatră folosite la construcțiile dacice din Munții Orăștiei.
Situl este înscris în Repertoriul Arheologic Național sub denumirea „Situl arheologic de la Călan – Măgura Călanului”, cu codul RAN 87433.03. Potrivit datelor arheologice cunoscute, zona păstrează urme atribuite Epocii bronzului timpuriu, culturii Coțofeni, precum și perioadei La Tène, asociată civilizației dacice.
Măgura Călanului are o poziție vizibilă din mai multe direcții, în special dinspre lunca Streiului. Pe versantul sudic al dealului și în zona satului Sântămăria de Piatră au fost semnalate urme ale culturii Coțofeni, datate aproximativ între 3500 și 2500 î.Hr. Informațiile publice despre aceste descoperiri sunt reduse și se referă mai ales la fragmente ceramice, descrise prin asemănări cu materiale provenite din alte zone.
Pe teren, astfel de fragmente apar în special pe porțiunile expuse ale versantului sudic, unde solul este acoperit în mare parte cu ierburi. Ele sunt, de regulă, bucăți mici de ceramică brută, cu nuanțe de la roșcat la cenușiu.
Un alt punct menționat în literatura de specialitate este „La Peșteră”, unde ar fi fost semnalată o mică fortificație circulară. Aceasta nu a fost cercetată arheologic sistematic până în prezent, astfel că datarea și rolul ei rămân incerte. Nu poate fi exclusă nici o posibilă legătură cu organizarea exploatărilor de piatră din zonă.
Primele mențiuni indirecte despre exploatarea antică de la Măgura Călanului apar la începutul secolului al XIX-lea, în contextul interesului pentru ruinele de la Grădiștea de Munte și pentru alte cetăți dacice din Munții Orăștiei. Ulterior, cariera a fost amintită în lucrări științifice, în special în legătură cu studiile privind materialul de construcție folosit în fortificațiile dacice.
Cercetările au indicat Măgura Călanului ca posibilă sursă a calcarelor utilizate la zidurile, turnurile, terasele, drumurile pavate și sanctuarele unor cetăți dacice. Identificările vizuale și analizele petrografice au susținut această ipoteză, în legătură cu monumente precum Sarmizegetusa Regia, Costești, Piatra Roșie, Bănița sau Căpâlna.
În zona carierei au fost observate fronturi de lucru, blocuri de piatră abandonate și urme ale unor drumuri vechi de exploatare. Potrivit cercetătorilor care au studiat situl, blocurile erau desprinse din masivul calcaros, apoi transportate către zonele de prelucrare și, mai departe, spre cetățile dacice.
Accesul spre zona dealului Măgura Călanului se poate face din mai multe direcții. Una dintre variante pornește din drumul E79/DN66 Simeria – Hațeg, în apropiere de Călanul Mic. De aici se urmează DC51 către Sântămăria de Piatră, apoi drumul amenajat spre Releul Sântămăria de Piatră, care ajunge aproape de partea superioară a dealului.
O altă variantă pornește de la ieșirea din Călan – Orașul Nou spre râul Strei. Se urmează DC55 către Strei-Săcel, apoi drumul pietruit spre Șesul Gorganului, aflat la extremitatea sud-vestică a dealului Măgura.
Dinspre Călan – Orașul Nou către Mărtinești, accesul se poate face pe DJ668, până după localitatea Valea Sângeorgiului. De aici, drumuri comunale neamenajate duc spre baza dealului Măgura. O altă variantă este DJ668B, parțial amenajat, spre satul Măgura, de unde se poate continua pe drumuri de animale, drumuri silvice sau poteci prin pădurea de pe versantul nordic.
Accesul se mai poate face și din E68/DN7 Orăștie – Simeria, urmând DJ668 spre Turmaș, Mărtinești, Jeledinți și Măgura. Din satul Măgura, traseul continuă pe drumuri silvice sau poteci aflate în apropierea muchiei dealului ori prin pădurea de pe versantul nordic.
O rută mai dificilă pornește din E79/DN66 Simeria – Hațeg, din localitatea Băcia. De aici se urmează DC50 până în Petreni, apoi drumuri neamenajate spre Pădureni și versantul nordic al dealului.
Deși situl este înregistrat în Repertoriul Arheologic Național și este legat de istoria cetăților dacice din Munții Orăștiei, Măgura Călanului nu a fost declarată până în prezent monument istoric.