Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi, 22 octombrie, plângerile formulate de șase magistrați români împotriva statului, privind amânarea plății unor drepturi salariale obținute prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța europeană a considerat că măsurile adoptate de autorități pentru eșalonarea sumelor restante au urmărit menținerea echilibrului finanțelor publice.
Cei șase magistrați au sesizat CEDO în 2023 și 2024, reclamând încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate. Cinci dintre reclamanți aveau de recuperat în total 275.735 de euro. Pentru al șaselea suma nu a fost precizată în documentele publicate.
Judecătorii au susținut că ordonanțele de urgență prin care Guvernul a amânat succesiv plata restanțelor salariale au împiedicat executarea silită a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea lor.
CEDO a apreciat însă că autoritățile române nu au refuzat executarea integrală a hotărârilor, ci au adoptat măsuri pentru a împăca drepturile creditorilor cu necesitatea menținerii echilibrului bugetar, în contextul dificultăților economice.
În motivare, instanța europeană a atras atenția și asupra posibilității apariției unor conflicte de interese atunci când judecătorii soluționează litigii privind componente salariale de care ar putea beneficia personal.
Curtea a precizat că stabilirea priorităților bugetare și repartizarea resurselor publice intră în atribuțiile autorităților executive și legislative.
Decizia a fost pronunțată într-un context în care numeroși angajați din sectorul public au obținut drepturi salariale prin hotărâri judecătorești. Potrivit unei analize a Înaltei Curți de Casație și Justiție, 402.926 de bugetari au avut sau au procese cu statul privind salarizarea, iar 159.119 au câștigat definitiv.
Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de cadrele didactice, cu 171.190 de persoane implicate în litigii, urmate de polițiști, angajați din finanțe și vămi, personal medical și funcționari din alte instituții publice.
Hotărârea CEDO intervine la o săptămână după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat definitiv Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure aproximativ 5 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.