Ziua Națională a României nu a fost sărbătorită întotdeauna la 1 Decembrie. În ultimul secol și jumătate, trei date au ocupat, în perioade diferite, un loc central în calendarul oficial: 10 Mai, legată de monarhie și de afirmarea statului român modern, 23 August, devenită principala sărbătoare a regimului comunist, și 1 Decembrie, aleasă după 1989 în amintirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918.
10 Mai – prima Zi Națională a României
Timp de mai multe decenii, 10 Mai a fost principala sărbătoare națională a României. Data era legată de dinastia care a condus țara între 1866 și 1947 și a ajuns să reunească trei momente importante din istoria României moderne: începutul domniei lui Carol I, independența de stat și proclamarea Regatului României.
Primul moment a avut loc la 10 mai 1866. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a ajuns la București și a depus jurământul în fața Adunării Constituante, după ce alegerea sa ca domnitor a fost confirmată prin plebiscit. El a preluat conducerea Principatelor Unite după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, într-o perioadă în care statul român își consolida instituțiile și urmărea o poziție internațională mai sigură.
Un nou reper a venit în 1877. La 9 mai, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat în Parlament că România era independentă față de Imperiul Otoman. Cele două Camere au adoptat apoi moțiuni privind independența, iar la 10 mai Carol I a promulgat actele prin care tributul datorat Porții Otomane era desființat. Din acest motiv, independența României este legată în memoria publică de ambele date, 9 și 10 mai. Din 2021, legea stabilește oficial 10 mai drept Ziua Independenței Naționale a României.
În 1881, zilei de 10 Mai i s-a adăugat o nouă semnificație. Parlamentul a proclamat România regat în martie, iar Carol I a devenit rege. Festivitățile încoronării lui Carol I și a Elisabetei s-au desfășurat la 10/22 mai 1881. Cu acel prilej, regelui i-a fost înmânată Coroana de Oțel, realizată din metalul unui tun capturat în timpul Războiului de Independență.
10 Mai a ajuns astfel să fie asociată cu trei etape importante ale formării României moderne: venirea lui Carol I, independența și instaurarea regatului. Ziua era marcată prin ceremonii oficiale, parade militare, servicii religioase și manifestări publice.
A rămas una dintre principalele sărbători ale statului până la sfârșitul monarhiei.
La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a abdicat sub presiunea guvernului dominat de comuniști, în aceeași zi a fost proclamată Republica Populară Română.
După schimbarea formei de guvernământ, simbolurile legate de monarhie au fost îndepărtate treptat din viața publică. 10 Mai a dispărut din calendarul oficial, iar noul regim a început să pună în prim-plan alte alte repere istorice.
23 August – Ziua Națională în perioada comunistă
Ziua de 23 August trimitea la evenimentele din 1944, când România se afla în război alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice și a celorlalți Aliați.
La 23 august 1944, regele Mihai I l-a înlăturat de la conducerea guvernului pe mareșalul Ion Antonescu, după ce acesta a refuzat ieșirea imediată din alianța cu Germania. Antonescu a fost arestat, iar la conducerea guvernului a fost numit generalul Constantin Sănătescu.
În seara zilei de 23 august, regele Mihai a anunțat printr-o proclamație transmisă la radio ruperea alianței cu Puterile Axei și încetarea luptelor împotriva Aliaților. În zilele următoare, armata română a început luptele împotriva trupelor germane. Convenția de armistițiu cu Puterile Aliate a fost semnată la Moscova la 12 septembrie 1944.
După instaurarea regimului comunist și abolirea monarhiei, interpretarea oficială a evenimentelor din 23 august s-a schimbat. Rolul regelui Mihai, al armatei și al partidelor politice implicate în pregătirea actului a fost trecut în plan secund, în timp ce Partidului Comunist i-a fost atribuit un rol tot mai important.
23 August a devenit sărbătoare națională a Republicii Populare Române, statutul său fiind stabilit formal prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 908 din 18 august 1949.
Cum s-a schimbat semnificația zilei de 23 August
Interpretarea zilei de 23 August nu a rămas neschimbată pe parcursul regimului comunist.
În primii ani, discursul oficial insista asupra rolului Armatei Sovietice și al comuniștilor. Mai târziu, după ce conducerea de la București a început să se distanțeze de Moscova, accentul s-a mutat treptat asupra factorilor interni.
Evenimentul a fost prezentat, în funcție de perioadă, drept „insurecția armată antifascistă” sau, în anii lui Nicolae Ceaușescu, prin formula mult mai amplă de „revoluție de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”. Terminologia a urmat schimbările din discursul politic al regimului.
În perioada Ceaușescu, 23 August a devenit unul dintre cele mai importante momente ale anului. În București și în alte orașe erau organizate parade, demonstrații ale oamenilor muncii, ceremonii militare și spectacole de mari dimensiuni. În ultimii ani ai regimului, manifestările au fost tot mai mult asociate cu imaginea Partidului Comunist și cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu.
Ultima Zi Națională sărbătorită la 23 August în timpul regimului comunist a fost cea din 1989.
După Revoluție – alegerea zilei de 1 Decembrie
După prăbușirea regimului comunist, în decembrie 1989, 23 August nu a mai fost păstrată ca Zi Națională. Data era puternic asociată cu simbolistica și propaganda fostului regim.
În 1990, noul Parlament a ales data de 1 Decembrie.
Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, 1 Decembrie a fost proclamată Ziua Națională a României. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial la 1 august 1990 și a înlocuit oficial sărbătoarea de la 23 August.
Alegerea trimitea la anul 1918 și, în primul rând, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Prima sărbătorire a zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a avut loc în 1990. Ceremonii importante au fost organizate la Alba Iulia, iar la București s-a desfășurat o paradă militară la Arcul de Triumf.
10 Mai nu a dispărut din calendarul oficial. Prin Legea nr. 103/2015, data a fost declarată din nou sărbătoare națională, iar din 2021 este stabilită prin lege drept Ziua Independenței Naționale a României.