Trăilă Ciobanu (n. 26 noiembrie 1895, Grid, județul Hunedoara), menționat în unele documente sub forma Trăilă Cioban, a fost agricultor, comandant al Gărzii Naționale Române din Grid în perioada evenimentelor din 1918, primar al satului și membru al Partidului Național Țărănesc. În timpul regimului comunist a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire”, fiind grațiat în 1962.
Date biografice
Trăilă Ciobanu s-a născut la 26 noiembrie 1895 în satul Grid, în familia lui Nicolae și Marta Ciobanu. Fișa sa matricolă penală îl consemnează cu domiciliul în localitatea natală și cu ocupația de agricultor. Originea socială era înregistrată drept „mijlocaș”.
Avea cetățenie și naționalitate română, iar limba maternă era româna. Era căsătorit cu Maria Ciobanu, cu care avea trei copii, doi băieți și o fată. Documentul penitenciar consemnează, de asemenea, că înainte de instaurarea regimului comunist a fost membru al Partidului Național Țărănesc.
Activitatea în anul 1918
Trăilă Ciobanu s-a numărat printre locuitorii din Grid implicați în mișcarea națională românească de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Hotărârea obștii românești din Grid privind unirea cu România, datată 16/19 noiembrie 1918, cuprinde numele său, sub forma Trăilă Cioban, între semnatarii documentului. Hotărârea exprima voința locuitorilor comunei ca teritoriile românești din Transilvania, Banat, Ungaria și Maramureș să fie unite cu Regatul României.
Ulterior, Trăilă Ciobanu a fost comandantul Gărzii Naționale Române din Grid.
În 1941, foști membri ai Gărzilor Naționale Române din Transilvania au fost distinși de regele Mihai I cu Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică. În lista pentru Grid, publicată în Monitorul Oficial, Trăilă Cioban figurează în calitate de comandant al gărzii.
După 1918 a îndeplinit și funcția de primar al satului Grid.
Condamnarea politică
După instaurarea regimului comunist, Trăilă Ciobanu a intrat în atenția autorităților represive. Fișa matricolă penală consemnează încadrarea faptei drept „uneltire”, potrivit articolului 209 din Codul penal.
În 1959, prin hotărârea nr. 107/1959 a Tribunalului Militar Cluj, a fost condamnat la opt ani de închisoare. Fișa matricolă indică depunerea sa în penitenciar în martie 1959.
În evidențele penitenciare apar, între locurile prin care a trecut în timpul detenției, Deva, Jilava, Galați și Botoșani.
Trăilă Ciobanu nu a executat integral pedeapsa de opt ani. Pe fișa matricolă este consemnată eliberarea la 4 octombrie 1962, cu mențiunea „grațiat D. 772/62”.
Decretul nr. 772 din 27 septembrie 1962 a făcut parte din seria de măsuri prin care regimul comunist a început eliberarea în etape a deținuților politici. Potrivit cronologiei IICCMER, prin acest decret au fost grațiați 1.540 de deținuți politici. Procesul a continuat prin alte decrete în 1963 și 1964.