La 7 august 1989, organele Securității au redactat un „Buletin radio” referitor la o emisiune difuzată de postul britanic BBC în care era prezentată apariția revistei „Ardealul”, publicată în Ungaria de refugiați români. Documentul era destinat uzului intern.
Materialul menționa o corespondență transmisă din Budapesta de jurnalistul Gyula Kestey. În introducerea emisiunii, Claudiu Ștefănescu preciza că, după apariția ziarului „România Liberă” în exil, refugiații români din Ungaria au început publicarea unei noi reviste. Informațiile erau furnizate de corespondentul BBC de la Budapesta.
Potrivit relatării radiofonice, la 1 august 1989 a apărut primul număr al revistei de cultură și literatură „Ardealul”, redactată de Vasile Fluțar, fost procuror militar la Oradea. Publicația era destinată cititorilor din Ungaria, majoritatea materialelor fiind traduse în limba maghiară. Redacția anunța intenția ca, începând cu numerele următoare, revista să apară în limbile română, maghiară și germană, considerate limbile Transilvaniei.
Primul număr includea începutul unui serial de memorii semnat de Vasile V. Fluțar, în care autorul relata experiența petrecută în detenția Securității din Sibiu. Un alt articol menționat relata cazul unor copii despre care se afirma că ar fi fost uciși de grăniceri în apropierea frontierei româno-ungare.
Revista publica și o chemare adresată opiniei publice internaționale pentru salvarea satelor transilvănene amenințate de programul de sistematizare rurală promovat de regimul comunist. Printre autorii materialelor literare erau menționați poetul clujean Ion Arcaș, precum și Laslo F., Ecaterina Martinski și Atilla Mary.
Documentul consemna existența mai multor publicații destinate refugiaților români din Ungaria. Pe lângă „România Liberă” și „Ardealul”, la Budapesta apărea și revista lunară „Informații din Transilvania”, editată din primăvara anului 1989 și publicată în română, maghiară și germană.
În același buletin era citată o relatare a televiziunii ungare MT1 potrivit căreia numărul refugiaților români aflați în Ungaria depășise 17.000. Apariția unor publicații dedicate comunității române din Ungari era explicată prin dimensiunea și dinamica grupului de persoane care au părăsit țara în acei ani.
Sursa: Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), fond Informativ, dosar nr. 18291, vol. 14, ff. 189–190.