Info Călan – Informațiile curg de aici

Petru Bora a fost profesor de istorie, director adjunct la Școala Generală din Călan și primar al orașului între 1996 și 2000. În istoria administrativă a Călanului, numele său este legat de alegerile locale din 1996, când a câștigat funcția de primar ca independent. Contextul electoral de după 1989 a fost unul diferit de cel de astăzi. Primele alegeri locale …

Meitner Gizella s-a născut la 7 octombrie 1914, în comuna Călan. Viața ei a fost marcată de pierderea tatălui, de cele două războaie mondiale și de deportarea în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945. Rămasă orfană de tată la vârsta de un an, Gizella a crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii. Tatăl, Meitner Rudolf, a murit pe front, în Primul …

Nicolae Itul s-a născut la 10 decembrie 1923 în Sălașul de Sus, județul Hunedoara. Provenea dintr-o familie de țărani, tatăl și bunicul fiind fierari. Copilăria sa a fost legată de munca agricolă, păstorit și viața în mediul montan din zona Retezatului. Primele sale lecturi au fost cărți populare, citite la lumina lămpii cu petrol. Între 1936 și 1939 a urmat …

Emil Câmpeanu și Lucia Câmpeanu au făcut parte din generația de specialiști formați în anii postbelici, care și-au desfășurat o parte importantă a activității profesionale la Călan. El a lucrat în industria siderurgică, în cadrul Combinatului Siderurgic din localitate, iar ea a predat matematică în unitățile de învățământ din oraș. Emil Câmpeanu s-a născut la 30 noiembrie 1931, la Sebeș, …

La 14 septembrie 1942, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, Mitropolitul Nicolae al Ardealului a săvârșit sfințirea bisericii noi din Batiz, județul Hunedoara. Evenimentul a avut loc în continuarea slujbei din 13 septembrie, când ierarhul sfințise biserica din Crișeni. În localitatea Batiz (astăzi sat din UAT Călan), Mitropolitul a fost însoțit de Constantin Bursan, principalul ctitor al noului lăcaș de cult. …

În anul 1959, revista „Femeia” publica o scrisoare deschisă adresată Facultății de Medicină din Târgu Mureș, semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan. Materialul o avea în centru pe doctorița Hilda Domșody, unul dintre cadrele medicale tinere ajunse în Călan în perioada dezvoltării industriale a orașului. Scrisoarea era semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan, în …

Un document din 12 martie 1570 consemnează punerea în stăpânire asupra unor părți de moșii din comitatul Hunedoara. Actul a fost întocmit de Iacob de Kerztur și Ioan Bachy, notari ai cancelariei mari, și este păstrat la Arhivele Naționale ale României – Cluj, în Fondul fideicomisionar Jósika, Seria 1 – Documente medievale. Raportul era adresat lui Ioan al II-lea, regele …

Călanul industrial nu s-a schimbat doar prin extinderea uzinei. Orașul a fost modernizat prin clădiri de producție, blocuri, drumuri, spații comerciale sau spații culturale. În spatele lor au stat arhitecți, ingineri și tehnicieni ale căror nume au rămas puțin cuteness astăzi. Înaintea proiectelor postbelice, Călanul apare în documentele legate de arhitectul Ion Giurgea. Raportul „Arhiva de arhitectură: căminele interbelice” menționează …

Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat între anii 1814 și 1865. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, produsele realizate aici au fost cunoscute în Transilvania și în afara provinciei, fiind desfăcute prin sucursale din Sebeș, Sibiu, Făgăraș, Brașov, Timișoara, Vârșeț și București. Batizul era cunoscut pentru ceramica de uz casnic, de la vase obișnuite până la …