antoniu le palais des postes
Palatul Poștelor din București, unde Agenția Telegrafică a României și-a mutat sediul în 1900. Fotografie de Alexandru Antoniu, publicată între 1901 și 1904

AGERPRES: de la Agenția Telegrafică a României la agenția națională de presă

AGERPRES este agenția națională de presă a României. Istoria instituției începe în 1889, odată cu înființarea Agenției Telegrafice a României. În cei peste 130 de ani care au urmat, agenția a trecut prin mai multe reorganizări și denumiri – Agenția Română, Orient-Radio RADOR, Agenția Română de Presă AGERPRES și ROMPRES.

Începuturile agenției românești de presă

Apariția unei agenții românești de presă a fost legată de dezvoltarea telegrafului. Prima linie de telegraf electric din spațiul românesc, între Iași și Cernăuți, cu legătură spre Viena, a fost inaugurată în 1853. Rețeaua s-a extins în anii următori spre București, Giurgiu, Ploiești, Brașov și alte orașe. În 1865, România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris.

Pentru informațiile din străinătate, presa românească depindea în mare măsură de agențiile externe. La 13/25 ianuarie 1877, Ministerul Afacerilor Străine a încheiat o convenție cu agenția franceză Havas, precursoarea actualei Agence France-Presse. Havas a trimis un corespondent la București și furniza autorităților române știri externe. Ministerul de Externe putea transmite prin aceeași rețea informații politice și economice din România. Statul român plătea pentru serviciu 12.000 de franci pe an.

Colaborarea cu Havas a provocat și nemulțumiri. Unele publicații românești au criticat modul în care agenția relata evenimentele din țară, inclusiv luptele din timpul Războiului de Independență. În acest context s-a conturat tot mai clar necesitatea unei agenții proprii, capabile să transmită direct informații despre România și să ofere presei acces la știri externe.

Un rol important în înființarea noii instituții l-a avut ministrul de Externe Petre P. Carp. La 24 ianuarie/5 februarie 1889, el a cerut Direcției Generale a Telegrafelor și Poștelor să pună la dispoziție un spațiu pentru viitoarea agenție. Documentele de constituire au fost semnate la 15/27 și 16/28 martie 1889 de Petre P. Carp și Erich Schaffer, directorul serviciului vienez „Politische Correspondenz”.

Instituția a primit numele Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română. În documentele vremii apar și denumirile franceze „Agence Telegraphique de Roumanie” și „Roumagence”. Agenția urma să funcționeze autonom și să dezvolte legături cu marile servicii europene de știri, inclusiv Reuters.

Misiunea era dublă: transmiterea în străinătate a informațiilor despre România și furnizarea de știri internaționale pentru autorități, presă și abonații din țară. Organizarea instituției i-a revenit lui Adolphe Spira, venit de la Viena la solicitarea guvernului român. Primul director a fost M. Brăneanu.

Activitatea propriu-zisă a început la 30 martie/11 aprilie 1889. În ziua următoare, Brăneanu informa Ministerul de Externe că prima telegramă a agenției a fost expediată. Sediul se afla la început în clădirea Direcției Generale a Telegrafelor și Poștelor de pe strada Doamnei. După inaugurarea Palatului Poștelor și Telegrafului de pe Calea Victoriei, în 1900, agenția s-a mutat în noua clădire.

Primul Război Mondial a întrerupt activitatea instituției. După ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale și retragerea autorităților române la Iași, în 1916, Agenția Română a fost evacuată. La 2 noiembrie 1917, Ministerul Afacerilor Străine informa Legația României de la Paris că agenția nu mai funcționa.

De la RADOR la AGERPRES

Activitatea unei agenții naționale de presă a fost reluată la 16 iunie 1921, când a fost constituită societatea mixtă Orient-Radio RADOR. Primul director a fost Sebastian Șerbescu. Sediul se afla pe strada General Berthelot nr. 1 din București.

RADOR transmitea știri telegrafice în țară și în străinătate și colabora cu instituții similare din alte state. Primii ani au fost dificili din punct de vedere tehnic. Rețeaua telegrafică era încă afectată de război, legăturile externe funcționau greu, iar unele informații ajungeau prin curieri la Ministerul de Externe înainte de a fi preluate de agenție.

La 12 martie 1925, Ministerul Afacerilor Străine a cumpărat acțiunile societății și a devenit proprietarul exclusiv. În anul următor, Parlamentul a adoptat legea pentru reorganizarea și funcționarea Orient-Radio, promulgată de regele Ferdinand la 24 martie 1926.

Agenția beneficia de prioritate la transmiterea știrilor prin serviciile poștale și telegrafice și putea folosi instalații proprii de recepție. În 1934 a primit teleimprimatoare Siemens prevăzute cu perforatoare de bandă. Informațiile politice, economice, sociale și culturale erau trimise inclusiv prin poșta aeriană către mai multe capitale și centre europene.

În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, RADOR a cumpărat imobilul de pe strada Matei Millo nr. 10. Clădirea a rămas sediul agenției până la mutarea în Casa Scânteii, actuala Casă a Presei Libere.

La 28 decembrie 1944, instituția și-a schimbat denumirea în „RADOR – Agenție de informații telegrafice”. După instaurarea regimului comunist a urmat o reorganizare profundă. Prin Decretul nr. 217 din 20 mai 1949 a fost creată Agenția Română de Presă de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, cu denumirea prescurtată AGERPRES. Patrimoniul RADOR a trecut la noua instituție.

AGERPRES a primit dreptul exclusiv de a recepționa, transmite și difuza știri și fotoreportaje politice, economice și culturale din România și din străinătate. În perioada comunistă, activitatea agenției a fost subordonată politicii statului și Partidului Comunist Român. Decretul nr. 474 din 1977 o definea drept „organ de partid și de stat”. Printre atribuțiile sale se număra informarea presei, radioteleviziunii și publicului din străinătate despre politica internă și externă a conducerii de la București.

Agenția transmitea comunicate oficiale, informații despre activitatea conducerii politice, materiale privind poziția României în probleme internaționale și texte destinate prezentării în străinătate a politicilor și realizărilor regimului. AGERPRES a dezvoltat în aceeași perioadă și un important serviciu fotografic, care a documentat evenimente politice, economice, sociale, culturale și sportive.

ROMPRES și transformările de după 1989

Revoluția din decembrie 1989 a schimbat și activitatea agenției. La 22 decembrie, jurnaliști ai AGERPRES au anunțat renunțarea la vechile practici de control editorial și cenzură și intenția de a transmite informații fără constrângerile impuse de regimul comunist.

La scurt timp a fost anunțată trecerea serviciilor către o nouă agenție, ROMPRES. Reorganizarea a fost oficializată la 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Neagu Udroiu a fost numit director general.

Anii 1990 au adus informatizarea treptată a redacției. În 1995 a fost introdus un nou sistem informatic, realizat cu sprijinul Franței, al Programului Internațional pentru Dezvoltarea Comunicării al UNESCO, al AFP și al companiei LOGIPRESS. Primul site oficial al agenției a fost lansat în 1999.

Au urmat serviciul destinat diasporei, lansat în 2000, fluxul online de fotografie din 2003 și proiectele de digitalizare a arhivei de știri. În aceeași perioadă, agenția și-a extins activitatea în domeniul foto, audio și al monitorizării informației.

Legea nr. 19 din 9 ianuarie 2003 a stabilit statutul ROMPRES ca instituție publică autonomă de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial și aflată sub controlul Parlamentului. Principalele activități prevăzute de lege erau culegerea, redactarea și difuzarea informațiilor și fotografiilor de presă în țară și în străinătate. Activitatea trebuia să respecte obiectivitatea, echidistanța și dreptul publicului la informare.

Revenirea la numele AGERPRES

În 2008, instituția a revenit la denumirea AGERPRES. Prin Legea nr. 155 din 11 iulie 2008, numele „Agenția Națională de Presă ROMPRES” a fost înlocuit cu „Agenția Națională de Presă AGERPRES”. Modificarea a intrat în vigoare după publicarea legii în Monitorul Oficial din 18 iulie.

În anii următori, agenția și-a extins prezența online și serviciile digitale. În septembrie 2013 a lansat o nouă identitate vizuală, o versiune nouă a site-ului și sloganul „Actualizează lumea”. Oferta editorială s-a extins treptat spre formate multimedia și noi servicii de știri.

Arhiva fotografică reprezintă una dintre componentele importante ale patrimoniului AGERPRES. Fondul cuprinde imagini din perioada interbelică, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, din anii regimului comunist, de la Revoluția din decembrie 1989 și din perioada de după 1990. În 2016, agenția prezenta public o arhivă formată din sute de mii de filme fotografice și aproximativ 5.000 de plăci fotografice.

Agenția Națională de Presă AGERPRES funcționează în baza Legii nr. 19/2003, cu modificările ulterioare. Sediul se află în Casa Presei Libere din București.