ANSA (Agenzia Nazionale Stampa Associata) este principala agenție de presă din Italia, înființată la Roma în ianuarie 1945, în ultimele luni ale celui de-Al Doilea Război Mondial. A apărut la inițiativa unor ziare antifasciste, care doreau să înlocuiască Agenția Stefani, transformată în instrument de propagandă al regimului lui Benito Mussolini.
Agenția Stefani, predecesoarea ANSA
Înainte de apariția ANSA, principala sursă de știri pentru presa italiană era Agenția Stefani, înființată la Torino în 1853 de jurnalistul Guglielmo Stefani, cu sprijinul omului politic Camillo Benso di Cavour.
Italia nu era încă un stat unificat. Torino era capitala Regatului Sardiniei, care cuprindea Piemontul și alte teritorii din nord-vestul Peninsulei Italice.
Agenția transmitea ziarelor informații politice și economice. După unificarea Italiei, în 1861, sediul său s-a mutat la Florența, apoi la Roma, odată cu schimbarea capitalei noului stat.
Stefani a încheiat acorduri de colaborare cu agenții străine, printre care Reuters, din Marea Britanie, și Havas, din Franța, predecesoarea actualei Agence France-Presse.
Relațiile cu autoritățile italiene au devenit tot mai strânse în deceniile următoare. După venirea la putere a lui Benito Mussolini, în 1922, agenția a intrat treptat sub controlul regimului fascist.
În 1925, conducerea a fost preluată de Manlio Morgagni, un apropiat al lui Mussolini. Sub conducerea sa, Stefani a devenit principalul instrument prin care regimul distribuia presei informații oficiale și materiale de propagandă.
După armistițiul încheiat de Italia cu Aliații, în septembrie 1943, agenția și-a continuat activitatea în nordul țării, aflat sub ocupație germană. A funcționat în serviciul Republicii Sociale Italiene, statul fascist condus de Mussolini.
În teritoriile eliberate, unde presa începea să se reorganizeze, a apărut ideea unei noi agenții, independente de regimul fascist.
Înființarea ANSA în ianuarie 1945
ANSA a apărut la inițiativa unor ziare italiene care doreau să creeze o agenție de presă independentă de guvern și de partidele politice, în locul Agenției Stefani, aflate în serviciul regimului fascist.
Proiectul a fost inițiat de trei reprezentanți ai presei antifasciste: Giuseppe Liverani, de la cotidianul Il Popolo, apropiat de Partidul Democrației Creștine; Primo Parrini, de la Avanti!, organul Partidului Socialist Italian; și Amerigo Terenzi, de la l’Unità, ziarul Partidului Comunist Italian.
Cei trei au propus înființarea unei agenții organizate ca o cooperativă, deținută în comun de editorii participanți. Această formulă permitea ziarelor cu orientări politice diferite să primească știri din aceeași sursă, fără ca agenția să fie subordonată unui partid.
Inițiativei i s-au alăturat alte trei ziare: L’Italia Liber; La Voce Repubblicana și Risorgimento Liberale.
După obținerea aprobării autorităților militare aliate, care administrau teritoriile italiene eliberate, ANSA a fost constituită oficial la Roma, la 13 ianuarie 1945.
Primul buletin de știri a apărut la 15 ianuarie 1945. Avea numai șapte rânduri și relata bombardamentele aviației aliate asupra Berlinului. Inițial, era tipărit și distribuit doar în Roma.
ANSA și-a început activitatea într-un sediu provizoriu de pe Via del Moretto. Câteva săptămâni mai târziu, redacția s-a mutat în fostele birouri ale Agenției Stefani, pe Via di Propaganda Fide.
După eliberarea nordului Italiei, în primăvara anului 1945, cooperativei i s-au alăturat și ziare din această regiune. Rețeaua de distribuție s-a extins treptat dincolo de Roma.
Prima adunare generală a membrilor a avut loc la 14 octombrie 1945. Carlo Ardizzoni a fost ales președinte, iar Edgardo Longoni a fost confirmat în funcția de director general.
Dezvoltarea agenției după război
După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ANSA și-a extins treptat activitatea. Cooperativa a reunit ziare cu orientări politice diferite, care primeau știri de la aceeași agenție, dar decideau independent ce materiale să publice.
Pe măsură ce numărul abonaților creștea, ANSA a deschis birouri în mai multe regiuni ale Italiei și a trimis corespondenți permanenți în străinătate. Pe lângă știrile politice și economice, agenția transmitea informații din domenii diverse: cultură, sport, viața socială.
În 1952, jurnalistul Angelo Magliano a fost numit director responsabil al ANSA. A demisionat în 1958, după ce a candidat la alegerile parlamentare din partea Partidului Liberal Italian. Conducerea agenției a considerat că implicarea sa politică era incompatibilă cu funcția de director.
În ianuarie 1961, Sergio Lepri a devenit codirector, iar un an mai târziu a preluat funcția de director responsabil, pe care a ocupat-o până în ianuarie 1990. În această perioadă, numărul jurnaliștilor ANSA a crescut de la aproximativ 80 la 430, totodată s-a extins și rețeaua de corespondenți din străinătate.
Tot în timpul conducerii sale, agenția a început să folosească sisteme informatice pentru redactarea, transmiterea și arhivarea știrilor.
De la teleimprimatoare la arhive electronice
În primele decenii, știrile ANSA ajungeau la redacțiile ziarelor prin teleimprimatoare, aparate care tipăreau automat textele transmise de agenție.
Introducerea calculatoarelor a permis redactarea, prelucrarea și distribuirea electronică a materialelor, reducând timpul necesar transmiterii lor.
În 1980, ANSA a început să distribuie buletine regionale, primul fiind realizat în Veneto. Tot atunci a introdus un sistem electronic pentru redactarea și prelucrarea știrilor.
În 1982 a devenit operațională baza de date DEA, destinată păstrării și consultării materialelor publicate. Arhiva conține știrile ANSA începând din 1981 și reunește peste 22 de milioane de înregistrări.
Dezvoltarea fotografiei digitale a schimbat și modul de lucru al departamentului foto. Imaginile puteau fi prelucrate și transmise electronic, fără să mai fie necesară developarea filmelor. ANSA a finalizat trecerea la tehnologia digitală în 1995.
Fotografiile realizate anterior au rămas în arhiva istorică a agenției, păstrate pe negative, plăci fotografice și diapozitive. Colecția cuprinde aproximativ 1,5 milioane de imagini alb-negru și color, realizate din anii 1940 până în 1995, potrivit datelor publicate de ANSA.
Corespondenții ANSA și marile evenimente internaționale
La 9 noiembrie 1989, Riccardo Ehrman, corespondentul ANSA în Berlinul de Est, a participat la o conferință de presă care a precedat căderea Zidului Berlinului.
Conferința era susținută de Günter Schabowski, membru al conducerii Partidului Socialist Unit, aflat la putere în Republica Democrată Germană (RDG). În timpul întâlnirii, Ehrman a pus întrebări despre restricțiile de călătorie impuse cetățenilor est-germani.
Schabowski a prezentat noile reguli privind trecerea frontierei, iar când a fost întrebat de când urmau să se aplice, a răspuns că intră în vigoare imediat. Anunțul a fost difuzat rapid de presă. În aceeași seară, mii de oameni s-au îndreptat spre punctele de frontieră dintre Berlinul de Est și Berlinul de Vest, cerând să li se permită trecerea. În cele din urmă, grănicerii au deschis barierele.
Intervenția lui Ehrman a devenit unul dintre momentele cunoscute ale conferinței de presă din 9 noiembrie 1989.
La 11 februarie 2013, o altă jurnalistă ANSA, Giovanna Chirri, a anunțat una dintre cele mai importante știri din istoria recentă a Vaticanului: retragerea papei Benedict al XVI-lea.
Chirri se afla la Vatican când suveranul pontif a comunicat, în limba latină, că renunță la pontificat. Cunoscătoare a limbii latine, jurnalista a înțeles semnificația anunțului și a transmis imediat informația către redacția ANSA. Știrea a fost preluată în scurt timp de instituțiile de presă din întreaga lume.
Odată cu dezvoltarea internetului, ANSA a început să publice știri și pe propriul site, ANSA.it.