Iosif Pall, născut la 4 octombrie 1933 în Streisângeorgiu, județul Hunedoara, a avut o carieră de peste trei decenii în aparatul Securității, desfășurată în principal la nivelul județului Hunedoara. Documentele CNSAS și o sentință pronunțată în 2009 de Curtea de Apel București oferă informații despre parcursul său profesional și despre activitățile pentru care instanța a constatat calitatea de lucrător al Securității.
Fișa CNSAS îl menționează ca fiu al lui Grigore și Elisabeta și indică drept loc al nașterii orașul Călan, localitatea Streisângeorgiu.
Parcursul profesional
Potrivit fișei CNSAS, Iosif Pall a activat între 1953 și 1961 în cadrul Direcției Regionale Hunedoara. În 1962 avea gradul de locotenent-major și era încadrat la Serviciul 4, Biroul 1 al aceleiași direcții. Documentul consemnează continuarea activității în perioada 1963–1968, iar din 1968 până în 1973 la Inspectoratul Județean Hunedoara.
În 1974 apare cu gradul de maior, la Serviciul 3 al Inspectoratului Județean Hunedoara. În același an este menționat și cu gradul de locotenent-colonel, pe care îl va păstra în anii următori. Între 1975 și 1980 figurează ca șef al Biroului de Informatică și Documentare. Funcția de șef de birou este consemnată din nou pentru anii 1982 și 1985–1986.
Ultima perioadă menționată în fișă este 1987–1989, când Pall avea gradul de locotenent-colonel și era încadrat la Inspectoratul Județean Hunedoara. A fost trecut în rezervă la 8 mai 1989.
Procesul deschis de CNSAS
La 25 mai 2009, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat Curții de Apel București să constate calitatea de lucrător al Securității în cazul lui Iosif Pall. Acțiunea s-a bazat pe Nota de Constatare nr. S/DI/I/729 din 5 martie 2009 și pe documente provenite din dosarele CNSAS cu cotele I 109, I 2436 și R 1170.
Instanța a reținut că Pall fusese ofițer al Securității, cu gradul de locotenent-colonel în anii 1974, 1975 și 1980, și că deținuse funcția de șef al Biroului de Informare Documentare din cadrul Inspectoratului Județean Hunedoara în 1975 și 1980.
Unul dintre cazurile analizate privea o persoană urmărită din cauza corespondenței cu persoane din Anglia, Statele Unite, Canada și Turcia. Într-o adresă din 3 septembrie 1974, Pall solicita verificări privind corespondența externă a acesteia. Dosarul indica drept elemente de interes faptul că persoana provenea dintr-o familie de moșieri și avea rude sau relații în străinătate.
În februarie 1975, un colaborator a furnizat informații despre opiniile persoanei urmărite, despre nemulțumirile sale față de regimul comunist și despre dorința de a călători în Occident. Pe nota informativă, Pall a consemnat ca informatorul să mențină relațiile cu persoanele vizate și să le sugereze, în discuții, că intenționează să facă o excursie într-o țară capitalistă, de preferință Turcia.
O nouă notă, din martie 1975, arată că informatorul a continuat discuțiile despre plecarea în străinătate. În documentele analizate de instanță se menționează și sarcina de a menține relațiile cu o familie și de a încerca apropierea de persoana urmărită, folosind preocupări comune precum pescuitul și vânătoarea. Era prevăzută și identificarea și verificarea membrilor familiei în vederea unei eventuale atrageri la colaborare.
Un militar urmărit pentru intenția de a părăsi țara
Un alt dosar analizat de Curtea de Apel București privea o persoană urmărită încă din perioada efectuării stagiului militar, suspectată că intenționa să plece ilegal din România.
Într-o adresă din 11 noiembrie 1975, semnată de Pall în calitate de șef de birou, era transmis un material de 15 file către o unitate militară din Beiuș. Documentele indicau suspiciuni privind o posibilă plecare din țară și necesitatea supravegherii informative a militarului.
O altă adresă, din 27 septembrie 1975, solicita Miliției municipiului Deva efectuarea unor investigații privind locul de muncă, preocupările, pasiunile, părinții, comportamentul și conduita morală ale persoanei respective. Curtea a reținut că acesteia i-a fost deschis un dosar de urmărire informativă la 12 decembrie 1975 și că ulterior a fost avertizată.
Un elev de liceu, supravegheat pentru „manifestări ostile”
Al treilea caz menționat în sentință privea un elev de liceu aflat în atenția Securității pentru ceea ce documentele epocii numeau „manifestări ostile și intenții de evaziune”.
La 30 ianuarie 1980, Pall, în calitate de șef de birou, a semnat o adresă către Securitatea orașului Orăștie prin care era transmis un material referitor la elev. Motivele consemnate pentru supravegherea acestuia erau intenția de a pleca ilegal din țară, preocupările pentru scoaterea unor manuscrise din România în vederea publicării în străinătate și legăturile cu persoane aflate în atenția organelor de Securitate.
Hotărârea Curții de Apel București
Curtea a apreciat că activitățile desfășurate de Iosif Pall au îndeplinit condițiile prevăzute de OUG nr. 24/2008 pentru constatarea calității de lucrător al Securității.
Judecătorii au reținut că supravegherea informativă, investigațiile dispuse asupra persoanelor urmărite și activitatea de instruire a informatorilor au dus la obținerea unor informații referitoare la viața privată și la opiniile celor vizați. Instanța a apreciat că prin aceste activități au fost îngrădite dreptul la viață privată și dreptul la liberă circulație.
Prin sentința civilă nr. 3766 din 10 noiembrie 2009, Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS și a constatat existența calității de lucrător al Securității în privința lui Iosif Pall. Hotărârea îl identifică drept fiul lui Grigore și Elisabeta, născut la 4 octombrie 1933 în Strei Sângeorgiu, județul Hunedoara. Sentința putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Constatarea acestei calități nu privește simplul fapt că o persoană a fost angajată a Securității. Potrivit OUG nr. 24/2008, termenul are un sens juridic precis și se aplică ofițerilor sau subofițerilor care, în perioada 1945-1989, au desfășurat activități prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi și libertăți fundamentale. Prin urmare, demersul CNSAS nu urmărea să stabilească dacă Iosif Pall a fost ofițer, ci dacă activitatea sa concretă îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru constatarea acestei calități.