O echipă internațională de cercetători a identificat posibile rămășițe de globule roșii și urme chimice ale sângelui în oasele unui dinozaur care a trăit în urmă cu aproximativ 115 milioane de ani, pe teritoriul actual al Braziliei. Descoperirea, prezentată într-un studiu publicat la 2 noiembrie în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), ar putea reprezenta cea mai veche dovadă chimică a prezenței unor componente ale sângelui în fosilele de dinozauri.
Oasele aparțin speciei Aratasaurus museunacionali, un dinozaur carnivor care trăia în Cretacicul timpuriu. Exemplarul avea aproximativ 3,1 metri lungime și o vârstă estimată la patru ani în momentul morții. Fosila a fost descoperită în 2008, într-o mină de gips din statul Ceará, în nord-estul Braziliei, și face parte din colecțiile Muzeului Național din Rio de Janeiro.
Cercetarea a fost coordonată de Kliti Grice, profesoară de geochimie organică la Universitatea Curtin din Australia, în colaborare cu specialiști din Brazilia, Japonia și alte țări.
Ce au descoperit cercetătorii în interiorul oaselor
Analizând la microscop fragmente din oasele piciorului drept, cercetătorii au observat numeroase structuri microscopice ovale, asemănătoare globulelor roșii. Acestea se aflau în canalele din interiorul oaselor prin care treceau vasele de sânge ale animalului.
Pentru a stabili natura structurilor, echipa a efectuat mai multe analize chimice. Rezultatele au indicat prezența hemului, un compus care conține fier și intră în alcătuirea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul în organism.
Cercetătorii au identificat atât molecule de hem, cât și produse rezultate din degradarea lor. Analizele efectuate asupra rocii din jurul fosilei au arătat o compoziție chimică diferită, ceea ce susține ipoteza că substanțele descoperite în oase provin de la dinozaur și nu din mediul în care acesta a fost îngropat.
„Nu am găsit o fiolă cu sânge de dinozaur. Ceea ce observăm este o urmă minerală și moleculară a biologiei din trecut, iar acest lucru este mult mai interesant din punct de vedere științific”, a declarat Kliti Grice pentru Reuters.
Cercetătoarea a explicat că asocierea structurilor microscopice cu dovezile chimice reprezintă principalul element de noutate. Descoperiri anterioare au indicat posibile rămășițe de celule sanguine în fosile, dar identificarea originii lor biologice a rămas controversată.
Cum au supraviețuit urmele biologice timp de milioane de ani
În mod obișnuit, celulele sanguine și celelalte țesuturi moi se descompun după moartea unui organism. În cazul fosilei din Brazilia, cercetătorii consideră că împrejurările în care dinozaurul a fost îngropat au favorizat conservarea unor componente biologice.
Animalul ar fi fost acoperit rapid de sedimente, într-un mediu sărac în oxigen și bogat în microorganisme. Ulterior, un mineral care conține mangan, numit hausmannit, s-a format în structurile microscopice și ar fi contribuit la păstrarea formei acestora.
Analizele au identificat și aminoacizi asociați colagenului, o proteină prezentă în oase și în alte țesuturi ale organismului. Prezența lor nu înseamnă însă că proteina s-a păstrat intactă.
„Cel mai surprinzător pentru mine este că putem observa aceste structuri împreună cu dovezi chimice ale originii lor biologice, după o perioadă geologică atât de îndelungată”, a declarat Kliti Grice.
Studiul nu a identificat ADN de dinozaur. Cercetătorii subliniază că păstrarea unor molecule mici sau a unor structuri celulare mineralizate nu demonstrează că materialul genetic al animalului a supraviețuit.
Interpretarea descoperirii rămâne discutată
Deși rezultatele oferă argumente în sprijinul originii biologice a urmelor descoperite, identificarea structurilor drept globule roșii nu este acceptată de toți specialiștii.
Mary Schweitzer, cercetătoare în paleontologie moleculară la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, care nu a participat la studiu, consideră că forma structurilor nu corespunde suficient de bine globulelor roșii ale păsărilor și reptilelor, cele mai apropiate rude actuale ale dinozaurilor.
Spre deosebire de globulele roșii ale mamiferelor, cele ale păsărilor și reptilelor conțin un nucleu, care le influențează forma. Structurile identificate în fosila de Aratasaurus nu prezintă această caracteristică în mod evident și au dimensiuni mai mici decât cele așteptate, a explicat Schweitzer pentru Live Science.
Cercetătoarea consideră totuși importante analizele chimice și posibilitatea ca anumite molecule produse de organisme să supraviețuiască timp de milioane de ani.
Echipa coordonată de Kliti Grice intenționează să continue examinarea fosilelor prin metode de analiză moleculară, pentru a determina ce alte informații despre fiziologia și metabolismul dinozaurilor pot fi recuperate din resturile lor mineralizate.