Trei laureați ai Premiului Nobel s-au întâlnit duminică, 20 septembrie, la Seul, unde au discutat despre impactul inteligenței artificiale asupra cercetării științifice și despre posibilitatea ca noile tehnologii să accelereze descoperirile în domenii precum medicina, chimia și astronomia.
David MacMillan, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2021, Brian Schmidt, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2011, și Craig Mello, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2006, au participat la „Nobel Prize Dialogue Seoul 2026”, organizat la centrul COEX din districtul Gangnam. Evenimentul a fost organizat de Academia Coreeană de Știință și Tehnologie împreună cu Nobel Prize Outreach, organizație aflată sub egida Fundației Nobel.
Tema ediției din acest an a fost „AI’s Impact on the Future of Science”. La discuții au participat și 16 specialiști din Coreea de Sud și din alte țări, iar în sală s-au aflat aproximativ 1.200 de persoane. Șase elevi și studenți sud-coreeni au avut, de asemenea, ocazia să discute cu laureații despre calitățile de care va avea nevoie un cercetător într-o perioadă în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în laboratoare.
AI poate accelera descoperirile
Cei trei oameni de știință consideră că inteligența artificială poate permite abordarea unor probleme care până acum necesitau perioade foarte lungi de analiză sau cantități de date dificil de procesat prin metodele obișnuite.
Brian Schmidt a dat exemplul astronomiei, unde sistemele bazate pe AI pot analiza volume uriașe de imagini obținute de telescoape. Cercetătorul a explicat că astfel de tehnologii sunt folosite pentru identificarea asteroizilor care s-ar putea apropia de Pământ. În cazul unor observații astronomice moderne trebuie analizate cantități de date de ordinul petabyților.
Schmidt speră că inteligența artificială va putea contribui și la rezolvarea unor probleme teoretice care continuă să îi preocupe pe fizicieni, printre care gravitația cuantică, domeniu care încearcă să împace teoria relativității generale cu mecanica cuantică.
În chimie, David MacMillan vede AI ca pe un instrument care poate permite cercetătorilor să lucreze în moduri care până de curând nu erau posibile. Laureatul Nobel consideră că adoptarea inteligenței artificiale în chimie nu se produce încă suficient de repede, în parte deoarece mulți cercetători nu cunosc îndeajuns tehnologia.
„AI va fi integrată tot mai mult în cercetarea chimică”, a afirmat MacMillan. El a atras atenția însă că accesul la instrumente automate nu înlocuiește cunoașterea domeniului. În opinia sa, cercetătorii trebuie să înțeleagă atât disciplina în care lucrează, cât și posibilitățile și limitele sistemelor pe care le folosesc.
Craig Mello consideră că inteligența artificială poate ajuta la scoaterea la lumină a unor fenomene care încă nu au fost descoperite. Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină din 2006 a spus că există încă numeroase necunoscute în știință și și-a exprimat speranța că AI va contribui la descoperiri cu efect direct asupra oamenilor, inclusiv în dezvoltarea unor noi tratamente.
Rolul cercetătorului nu dispare
Deși AI poate accelera analiza datelor, verificarea ipotezelor și unele etape experimentale, laureații nu consideră că oamenii de știință vor deveni inutili.
MacMillan a afirmat că dezvoltarea inteligenței artificiale nu schimbă calitățile de bază cerute unui cercetător. În schimb, devine tot mai necesară capacitatea de a înțelege instrumentele AI și de a le utiliza creativ și în siguranță. El a insistat și asupra gândirii critice, într-o perioadă în care o parte din acumularea și procesarea informației poate fi transferată către sisteme automate.
Schmidt a avut o poziție asemănătoare în privința educației. Fizicianul consideră că elevii și studenții trebuie să continue să stăpânească noțiunile fundamentale din fizică, chimie și biologie. Fără o asemenea bază, cercetătorul riscă să nu poată evalua corect rezultatele oferite de inteligența artificială.
Ar putea o inteligență artificială să primească Premiul Nobel?
Discuțiile de la Seul au ajuns și la o întrebare care, până de curând, aparținea mai degrabă scenariilor absurde: ce se întâmplă dacă o inteligență artificială ajunge să formuleze singură o problemă științifică și apoi să facă o descoperire?
Brian Schmidt consideră că apariția unui sistem capabil să formuleze întrebări și să conducă independent cercetări ar deschide o etapă complet diferită pentru știință. Fizicianul nu crede însă că un asemenea sistem ar putea primi Premiul Nobel în actuala formă a distincției.
Craig Mello a privit problema diferit. Dacă inteligența artificială ar contribui la o descoperire revoluționară, precum dezvoltarea unui medicament care ar elimina suferința provocată de o boală, beneficiul ar aparține atât oamenilor, cât și tehnologiei folosite pentru realizarea descoperirii. În opinia lui Mello, natura unei asemenea contribuții ar putea obliga inclusiv instituțiile care acordă marile premii științifice să se confrunte cu întrebări noi despre autorul unei descoperiri.