Alexandru Stelică, născut în Brăila, a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 466 din 7 mai 2019 a fost publicată Sentința civilă nr. 1479 din 26 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 3046/2/2012*.
Completul de judecată a fost format din președintele Mădălina Elena Grecu, cu participarea grefierului Cristina Olaru.
Colaborarea cu Securitatea
Conform Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/I/2240/28.10.2011, Alexandru Stelică, agent de asigurări la ADAS – Filiala Brăila, a fost recrutat la 27 decembrie 1982, în contextul accesului său la cadre militare din Garnizoana Brăila.
A semnat un angajament olograf prin care se obliga să sprijine organele de securitate și a primit numele conspirativ „Vârzaru”.
Între 1982 și 1985 a furnizat un număr semnificativ de note informative, în care relata despre: persoane civile și cadre militare din garnizoană, inclusiv relațiile lor private și eventuale legături cu străinătatea; activități precum comerțul cu obiecte străine, intenții de plecare definitivă din țară, relații cu marinari străini sau tentative de trecere frauduloasă a frontierei; opinii politice critice exprimate de colegi și cunoscuți.
Rapoartele ofițerilor consemnau că informatorul „Vârzaru” a furnizat „un număr foarte mare de materiale informative cu privire la persoane aflate în atenție pe linie de securitate”, fiind apreciat ca loial, corect și receptiv, și chiar recompensat pentru activitatea depusă.
Poziția pârâtului
În apărare, Alexandru Stelică a susținut că a fost constrâns să semneze angajamentul, de teama de a-și pierde locul de muncă. A afirmat că notele erau dictate sau completate de ofițerii de legătură și că acestea nu au produs consecințe pentru persoanele vizate.
Instanța a respins aceste poziții, reținând că notele informative erau redactate și semnate de pârât și vizau direct atitudini potrivnice regimului comunist.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a constatat că informațiile furnizate de Alexandru Stelică denunțau activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și vizau îngrădirea drepturilor fundamentale, precum libertatea de exprimare, viața privată și libertatea de circulație.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Alexandru Stelică.” (Sentința civilă nr. 1479/2015, Curtea de Apel București).
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 466/7.V.2019.