Băeș Silvestru (n. 9 martie 1954, Sibiu), cunoscut sub numele conspirativ „Sergiu” (iar ulterior „Mircea”), a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 881 din 5 august 2019 a fost publicată Sentința civilă nr. 3511 din 13 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 184/2/2013.
Completul de judecată a fost format din președintele Gheorghe Grecu și grefierul Cristina Olaru.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. DI/I/2001 din 29 septembrie 2011, Băeș Silvestru a fost recrutat la 18 iunie 1979 pentru cunoașterea mediului de relații al cadrelor militare din garnizoana Sibiu, semnând un angajament și primind numele conspirativ „Sergiu”. În anul 1981 a apărut în legătura organelor de miliție sub numele conspirativ „Mircea”.
Printre notele informative reținute de instanță se află:
- Declarația din 22 noiembrie 1981: „Un coleg de serviciu obișnuiește să asculte postul de radio Europa Liberă, după care adopta o poziție de ponegrire a politicii statului nostru și a conducerii superioare de partid. (…) Acesta mi-a spus că intenționează să organizeze un cenaclu în cadrul căruia să se discute probleme ce lezează regimul și să stabilească activități ostile.”
Ca urmare a acestor relatări, Securitatea a deschis dosar de urmărire asupra persoanei menționate, suspectată de tentativă de a constitui un grup ostil regimului și chiar de intenții de atentat împotriva conducerii comuniste.
Instanța a reținut că informațiile furnizate de Băeș Silvestru vizau atitudini potrivnice regimului comunist și au condus la măsuri de urmărire, ceea ce a constituit o ingerință în libertatea de exprimare, libertatea opiniilor și dreptul la viață privată.
Poziția pârâtului
Prin avocat, Băeș Silvestru a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A susținut că:
- nu există în dosar o declarație care să întrunească condițiile legale pentru stabilirea calității de colaborator;
- a fost cercetat penal din motive politice, nu pentru presupuse activități comerciale ilicite, invocând legătura anchetei sale cu cazul Pacepa;
- a dat declarații sub numele său real și ar fi fost persecutat de Securitate, nu sprijinitor al acesteia;
- datele oferite nu au produs consecințe reale, întrucât ar fi fost „nerelevante” sau „neconfirmate”.
Instanța a apreciat că aceste apărări nu sunt întemeiate, întrucât documentele arată că informațiile transmise vizau persoane concrete și au determinat deschiderea de dosare de urmărire.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS și a constatat calitatea lui Băeș Silvestru de colaborator al Securității.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea pârâtului Băeș Silvestru de colaborator al Securității.” (Sentința civilă nr. 3511/2013, Curtea de Apel București)
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 881/5.VIII.2019.