Arheologii care cercetează necropola vestică a orașului antic Salona, în apropiere de Split, în Croația, au investigat în acest an 32 de morminte romane, care ilustrează mai multe modalități de înmormântare și incinerare. Printre descoperiri se află o persoană depusă cu fața în jos, urne cu resturi incinerate, vase de sticlă și ceramică, o lampă cu ulei și două pietre gravate (geme)
Săpăturile au loc în sectorul cunoscut sub numele de Hortus Metrodori și reprezintă a cincea campanie de cercetare desfășurată aici de Institutul Croat de Conservare și Muzeul Arheologic din Split. Centrul Antropologic al Academiei Croate de Științe și Arte participă la proiect prin realizarea analizelor bioarheologice. Cercetările sunt coordonate de Lea Čataj, Nina Švonja și Sara Popović și sunt finanțate de Ministerul Culturii și Media din Croația.
Cele 32 de morminte cercetate în 2026 sunt împărțite în mod egal: 16 conțin resturi rezultate în urma incinerării, iar alte 16 sunt morminte de înhumație. Numărul total al mormintelor cercetate în cadrul proiectului a ajuns astfel la 152.
O persoană a fost înmormântată cu fața în jos
Una dintre cele mai neobișnuite descoperiri provine din mormântul 162. Persoana a fost depusă în poziție ventrală, cu corpul orientat cu fața în jos.
Inventarul funerar este bogat. Arheologii au găsit trei sticle, un mic recipient din sticlă, trei unguentarii din sticlă și patru vase ceramice. Unul dintre unguentarii, recipiente utilizate în Antichitate pentru diferite lichide, are forma unui fruct de curmal. În mormânt au mai fost descoperite două geme și fragmente ale unui obiect din bronz.
Poziția corpului diferă de depunerile obișnuite întâlnite în necropolă. Deocamdată, echipa nu a atribuit public o explicație precisă înmormântării cu fața în jos, iar analizele antropologice urmează să ofere informații suplimentare despre persoana înhumată.
Mormântul 162 a fost săpat într-un loc unde exista anterior un zid distrus. Peste același zid au fost identificate morminte datate în secolul I, ceea ce poate modifica interpretarea succesiunii construcțiilor funerare din sectorul cercetat.
Incinerare în gropi, urne din ceramică și urne din piatră
Cele 16 morminte de incinerare arată că locuitorii Saloniei au folosit mai multe modalități de depunere a rămășițelor. În 12 cazuri, resturile incinerate au fost așezate direct în gropi. Trei morminte conțineau urne ceramice, iar într-un alt caz a fost folosită o urnă din piatră. Unele morminte erau marcate la suprafață cu pietre prelucrate așezate vertical.
În mormântul 137, arheologii au găsit alături de resturile incinerate un unguentarium din sticlă, un ac din os și o lampă ceramică cu ulei.
În cazul celor 16 înhumări, 12 persoane au fost depuse în gropi simple, uneori delimitate sau acoperite cu piatră. Alte două morminte au folosit amfore, iar două sunt construcții funerare zidite. Diversitatea celor 32 de morminte permite compararea practicilor de incinerare și înhumare în cadrul aceleiași necropole.
Necropola vestică a capitalei provinciei Dalmatia
Salona, aflată în zona actualului oraș Solin, a fost capitala provinciei romane Dalmatia. Potrivit Muzeului Arheologic din Split, necropola vestică s-a dezvoltat de-a lungul drumului care lega Salona de Tragurium, actualul Trogir. Legislația și obiceiurile romane limitau înmormântările în interiorul orașelor, astfel că necropolele s-au format în afara zidurilor, în special de-a lungul principalelor drumuri.
În necropola vestică au existat parcele funerare delimitate, în care membrii aceleiași familii puteau fi îngropați de-a lungul mai multor generații. Cercetările indică folosirea necropolei din secolul I până la începutul secolului al IV-lea. Incinerarea a fost frecventă în fazele timpurii, iar dinspre sfârșitul secolului al II-lea s-au răspândit tot mai mult înhumările în sicrie, amfore, morminte din cărămidă și sarcofage.
Campania din 2026 continuă cercetările începute în sectorul Hortus Metrodori și extinde la 152 numărul mormintelor investigate în cadrul proiectului actual. Rămășițele umane descoperite sunt analizate de specialiștii Centrului Antropologic al Academiei Croate de Științe și Arte.