Corbul cu un inel de aur în cioc este unul dintre cele mai cunoscute însemne legate de Ioan de Hunedoara și de urmașii săi. Imaginea apare în heraldica Huniazilor, iar în jurul originii ei s-a format o legendă care îl leagă pe viitorul voievod de regele Sigismund de Luxemburg.
Potrivit variantei răspândite în zona Hunedoarei, Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul nelegitim al regelui și al unei femei din Țara Hațegului, numită Elisabeta. Înainte de despărțire, Sigismund i-ar fi oferit femeii un inel de aur, menit să dovedească originea copilului atunci când băiatul avea să ajungă la curtea regală.
Elisabeta s-ar fi căsătorit cu Voicu, tatăl cunoscut al lui Ioan de Hunedoara, iar copilul a crescut în familia Huniazilor. Voicu este atestat în izvoarele medievale, însă filiația regală atribuită lui Ioan nu poate fi demonstrată.
Corbul care a furat inelul
În timpul unei călătorii, familia s-ar fi oprit pentru a mânca. Inelul primit de Elisabeta a rămas pentru câteva clipe lângă merinde. Strălucirea aurului a atras un corb, care a coborât și a luat bijuteria în cioc.
Tânărul Ioan ar fi luat imediat arcul și ar fi tras asupra păsării. Corbul a căzut, iar inelul a fost recuperat.
Mai târziu, ajuns la curtea lui Sigismund de Luxemburg, Ioan ar fi relatat întâmplarea. Regele ar fi hotărât ca familia să poarte pe blazon corbul cu inelul de aur în cioc.
Gaspar Heltai a consemnat în secolul al XVI-lea o variantă în care corbul fură inelul, iar pasărea este doborâtă de Gaspar de Marginea, unchiul lui Ioan. În versiunea cunoscută astăzi, Ioan însuși trage cu arcul și recuperează bijuteria.
Corbul cu inel nu aparține doar legendei. Pasărea a fost folosită în mod real în heraldica familiei Huniazilor în secolul al XV-lea.
În 1453, regele Ladislau al V-lea a acordat lui Ioan de Hunedoara o stemă extinsă. Vechiul corb a fost păstrat, iar lângă el a apărut un leu roșu care ținea o coroană de aur. Prezența mai veche a corbului în însemnele familiei face dificilă legarea apariției blazonului de episodul petrecut în copilăria lui Ioan.
Nici originea numelui Corvin nu poate fi despărțită de pasărea de pe stemă. Forma latină „Corvinus”, folosită mai ales în legătură cu Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, trimite la latinescul „corvus”, „corb”.
Matia, devenit rege al Ungariei în 1458, a continuat să folosească însemnul familiei. Corbul cu inel apare pe blazoane, sigilii și reprezentări legate de curtea sa.
În Loggia Matia din Castelul Corvinilor se păstrează un ciclu de fresce realizat în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Scenele prezintă personaje masculine și feminine și au fost puse în legătură cu originea familiei Huniazilor și cu legenda nașterii lui Ioan de Hunedoara.
Una dintre interpretări vede în succesiunea imaginilor întâlnirea dintre Sigismund de Luxemburg și Elisabeta, nașterea copilului și recunoașterea lui prin intermediul inelului. Frescele au alimentat asocierea dintre castel, corbul heraldic și presupusa descendență regală a lui Ioan.
Motivul păsării care fură o bijuterie apare și în alte narațiuni medievale europene. În cazul Huniazilor, episodul s-a legat de un însemn folosit efectiv de familie și de genealogia legendară construită în jurul uneia dintre cele mai influente familii ale secolului al XV-lea.