Eusebiu Balcău (n. 4 octombrie 1957, comuna Boian, județul Cluj), cunoscut sub numele conspirativ „Hagi”, a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. La momentul verificărilor, avea domiciliul în municipiul Turda, județul Cluj, și deținea titlul de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 512 din 8 septembrie 2014 a fost publicată Sentința civilă nr. 773 din 2 februarie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 3026/2/2010.
Completul de judecată: președinte Măiereanu Iuliana, grefier Ianuș Cerasela Daniela.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/I/1733 din 30 iulie 2008, Eusebiu Balcău a fost recrutat la 24 martie 1988 de către Securitatea Turda, Inspectoratul Județean de Securitate Cluj, sub numele conspirativ „Hagi”, pentru supravegherea elementelor protestatare de la I.T.A. Turda.
La aceeași dată a semnat un angajament prin care accepta colaborarea secretă cu organele Securității. Ulterior, a furnizat mai multe note informative, între care:
- o notă din 15 septembrie 1989, în care relata despre șoferi de TIR care ar fi intenționat să rămână în străinătate, menționând că doi dintre aceștia „la prima cursă ar vrea să rămână în exterior”;
- o notă din 18 august 1989, în care descria o persoană cunoscută în sala de așteptare a Securității Cluj, care se plângea că nu primise pașaport pentru Ungaria și care „a început să laude viața din Ungaria (…) că dacă muncești ai tot ce-ți trebuie”.
Curtea a reținut că aceste informări vizau intenții de emigrare și critici la adresa politicii statului, iar în urma lor Securitatea a dispus măsuri de identificare și urmărire a persoanelor menționate.
Poziția pârâtului
Eusebiu Balcău a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea acțiunii. El a susținut că nu a dat note informative și că documentele au fost întocmite exclusiv de ofițerul de Securitate. De asemenea, a arătat că nu a fost identificată nicio persoană care să fi fost vizată de declarațiile sale și că cele două note olografe nu conțin elemente care să justifice calitatea de colaborator.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a apreciat că informațiile furnizate de pârât întruneau condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată, a libertății de exprimare și a dreptului la muncă al persoanelor semnalate.
Prin Sentința civilă nr. 773 din 2 februarie 2011, instanța a admis acțiunea CNSAS și a constatat calitatea lui Eusebiu Balcău de colaborator al Securității