Anghelescu Dan Constantin a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 72 din 21 februarie 2013 a fost publicată Sentința civilă nr. 1674 din 15 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 38430/3/2008.
Completul de judecată a fost format din președintele Victor Hortolomei, cu participarea grefierului Daniela Toader.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/I/1521 din 16 iulie 2008, Anghelescu Dan Constantin, muzicolog metodist la Casa de Cultură „Nicolae Bălcescu” din sectorul V București, a fost recrutat la 2 martie 1977, semnând un angajament și primind numele conspirativ „Noe”.
Obiectivul recrutării a fost „supravegherea informativă a membrilor cenaclului literar George Bacovia pentru a preveni manifestările tendențioase strecurate în producțiile literare puse în dezbatere”.
Printre informațiile furnizate de Anghelescu se numără: elatări despre ședințele cenaclului, inclusiv un episod de la aniversarea poetului George Bacovia, când soția acestuia invitase personalități culturale pentru a recita texte inedite, eveniment la care Anghelescu a intervenit pentru a opri lecturile, motivând că „textele nu fuseseră lecturate de organizatori”; mențiuni despre conducătorul cenaclului, scriitorul G.P., despre care afirma că ar fi adept al cultului adventist și ar fi încercat să atragă noi membri.
Într-o caracterizare din 1980, Securitatea nota despre colaboratorul „Noe” că a furnizat „ample informări substanțiale”, fiind apreciat ca un element „cinstit și sincer”, care respecta principiile secretului și conspirativității.
Poziția pârâtului
Anghelescu Dan Constantin a recunoscut semnarea angajamentului și furnizarea de informații, dar a susținut că a făcut acest lucru în urma presiunilor și a unui șantaj legat de păstrarea locului de muncă. A afirmat că relatările sale vizau doar aspecte profesionale și că nu au afectat cariera sau existența persoanelor menționate.
Curtea a apreciat că argumentele formulate nu sunt întemeiate, întrucât notele și rapoartele transmise denunțau activități și atitudini potrivnice regimului comunist și vizau îngrădirea unor drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea de opinie și libertatea religioasă.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de CNSAS și a constatat calitatea lui Anghelescu Dan Constantin de colaborator al Securității.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Anghelescu Dan Constantin.” (Sentința civilă nr. 1674/2009, Curtea de Apel București).
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 72/21.II.2013.