Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat joi, 12 noiembrie 2026, primul set major de date colectate de telescopul spațial Euclid, care cuprinde observații asupra a peste 900 de milioane de galaxii. Informațiile, obținute în aproximativ 13 luni, reprezintă un pas important către realizarea celei mai ample hărți tridimensionale a Universului. Cercetătorii urmăresc să înțeleagă mai bine distribuția materiei întunecate, expansiunea cosmică și evoluția galaxiilor de-a lungul a miliarde de ani.
Datele publicate însumează aproximativ 1,7 petabytes, echivalentul a 1,7 milioane de gigabytes, și acoperă o porțiune de cer de aproape 1.900 de grade pătrate. Suprafața observată este de aproximativ 9.500 de ori mai mare decât cea ocupată aparent de Luna plină, dar reprezintă numai 14% din aria pe care Euclid urmează să o studieze în timpul misiunii sale de șase ani.
„Este o etapă importantă pentru misiunea Euclid a ESA și pentru toți cei implicați”, a declarat astrofiziciana Valeria Pettorino, coordonatoare științifică a proiectului în cadrul agenției europene, potrivit Reuters.
Pe lângă cele peste 900 de milioane de galaxii, astronomii au identificat aproximativ 15.000 de posibile sisteme de lentile gravitaționale puternice și peste 60 de milioane de candidați la categoria quasarilor. Telescopul a furnizat, de asemenea, spectrele a peste 160 de milioane de surse astronomice, informații care permit studierea proprietăților obiectelor cosmice.
Mii de lentile gravitaționale, identificate în imaginile telescopului
Una dintre descoperirile importante privește numărul mare de posibile lentile gravitaționale. Fenomenul apare atunci când gravitația unei galaxii sau a unui alt obiect masiv curbează lumina provenită de la o galaxie mai îndepărtată, modificând imaginea observată de pe Pământ.
Prin măsurarea deformării luminii, cercetătorii pot estima cantitatea de materie prezentă în galaxii, inclusiv materia întunecată, care nu poate fi observată direct cu telescoapele.
Cele aproximativ 15.000 de sisteme candidate identificate de Euclid depășesc numărul total al lentilelor gravitaționale puternice descoperite în ultimele cinci decenii. Confirmarea lor va necesita analize suplimentare.
Noile date includ și milioane de posibili quasari, regiuni extrem de luminoase din centrele unor galaxii, alimentate de materie care cade spre găuri negre supermasive. Unele dintre obiectele observate emit lumină provenită dintr-o perioadă în care Universul avea doar 5% din vârsta sa actuală, cu aproximativ 13 miliarde de ani în urmă.
Cum va fi realizată harta tridimensională a Universului
Lansat la 1 iulie 2023, telescopul Euclid observă Universul în lumină vizibilă și infraroșie, folosind două instrumente științifice. Spre deosebire de observațiile care arată numai poziția galaxiilor pe cer, misiunea urmărește și determinarea distanțelor până la milioane dintre ele.
Combinarea informațiilor va permite reconstruirea distribuției galaxiilor în spațiu și studierea schimbărilor produse de-a lungul a aproximativ zece miliarde de ani. Astronomii vor putea analiza astfel rețeaua cosmică, formată din grupări și filamente de galaxii, separate de regiuni vaste în care densitatea materiei este foarte redusă.
Cercetările urmăresc în special două componente ale Universului insuficient înțelese. Materia întunecată, a cărei existență este dedusă din efectele gravitaționale, reprezintă aproximativ 27% din conținutul cosmic. Energia întunecată, asociată accelerării expansiunii Universului, ar constitui alte 68%. Materia obișnuită, din care sunt alcătuite stelele, planetele și organismele vii, reprezintă aproximativ 5%.
Telescopul Euclid desfășoară observațiile de la aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ, în apropierea punctului Lagrange L2. Poziția îi permite să studieze regiuni întinse ale cerului fără perturbările provocate de atmosfera terestră.
ESA intenționează să publice următoarea parte a setului de date în vara anului 2027, când sunt așteptate și primele rezultate ample privind distribuția materiei întunecate și influența energiei întunecate asupra evoluției Universului. Misiunea urmărește cartografierea a peste o treime din bolta cerească până în 2031.