newsimage429424
Petra Horstmann / Cluster ROOTS / Universitatea din Kiel

Analizele ADN dezvăluie originea unui bărbat îngropat într-o barcă în urmă cu 1.500 de ani. Descoperire neașteptată în Germania

Analizele ADN efectuate asupra rămășițelor unui bărbat îngropat într-o barcă în urmă cu aproximativ 1.500 de ani, în nordul Germaniei, au arătat că acesta avea legături genetice cu populațiile din regiunea Dunării, aflată la mare distanță de locul înmormântării. Cercetătorii au descoperit și că bărbatul era infectat cu o tulpină rară a bacteriei care provoacă lepra, neidentificată anterior în Europa Centrală și de Nord. Rezultatele studiului au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Universitatea din Kiel și au fost publicate în revista științifică iScience.

Mormântul se află în situl arheologic Fallward, în apropierea coastei Mării Nordului, în actualul district Cuxhaven. Necropola a fost cercetată încă din anii 1990, când arheologii au descoperit numeroase obiecte din lemn, ceramică și metal. Solul umed a favorizat conservarea unor materiale organice care, în alte condiții, s-ar fi degradat.

Bărbatul, care a trăit în secolul al V-lea, a fost așezat într-o barcă de stejar lungă de peste patru metri, alături de mai multe obiecte personale. Printre ele se numără un scaun din lemn de arin, bogat ornamentat, și o centură militară romană. Prezența lor i-a determinat pe arheologi să ia în considerare posibilitatea ca persoana înmormântată să fi avut legături cu teritorii îndepărtate.

Pentru a cerceta originea celor înmormântați la Fallward, specialiștii de la Universitatea din Kiel și Institutul pentru Cercetări Costiere Istorice din Saxonia Inferioară au analizat probe osoase provenite de la 11 persoane. În trei cazuri, ADN-ul s-a păstrat suficient de bine pentru a permite compararea profilurilor genetice cu cele ale populațiilor antice.

Doi dintre indivizi prezentau caracteristici genetice apropiate de cele ale populațiilor din nord-vestul Europei. În schimb, ADN-ul bărbatului îngropat în barcă indica o origine probabilă în regiunea Dunării, în apropierea fostei frontiere a Imperiului Roman.

„Analizele genetice confirmă că un bărbat îngropat la Fallward provenea din regiunea Dunării. El era, de asemenea, infectat cu un agent patogen foarte rar al leprei. Este primul individ din acest grup identificat în Europa”, a declarat Daniel Myburgh, cercetător la Institutul de Biologie Moleculară Clinică al Universității din Kiel și autor principal al studiului.

Specialiștii nu au reușit să stabilească locul exact de origine al bărbatului și nici împrejurările în care a ajuns în nordul Germaniei.

Profesorul Ben Krause-Kyora, coordonatorul cercetării, consideră că acesta ar fi putut fi un mercenar în armata romană, stabilit ulterior în regiunea dintre fluviile Elba și Weser. O altă posibilitate este ca bărbatul să fi fost negustor și să fi călătorit frecvent între diferite regiuni ale Europei.

O infecție care nu a lăsat urme pe schelet

Analizele au identificat și ADN-ul bacteriei Mycobacterium leprae, responsabilă de apariția leprei. Tulpina descoperită aparține unei ramuri genetice al cărei cel mai vechi reprezentant cunoscut provine dintr-o mumie egipteană datată între secolele IV și II î.Hr.

În mod surprinzător, oasele bărbatului nu prezentau modificările asociate unor forme avansate ale bolii.

„Lepra este o boală cronică. Pot trece ani până la apariția unor simptome evidente. Bărbatul nu prezenta încă leziuni osoase. Fie avea o formă asimptomatică a bolii, fie aceasta afectase până atunci numai țesuturile moi”, a explicat Almut Nebel, profesoară la Universitatea din Kiel și coautoare a studiului.

Cercetătorii nu pot stabili când și unde a contractat infecția. Prezența bacteriei sugerează însă că agentul patogen circula între regiuni aflate la distanțe considerabile încă din Antichitatea târzie.

Obiectele recuperate din mormânt sunt cercetate în prezent în cadrul unui proiect al Institutului pentru Cercetări Costiere Istorice din Wilhelmshaven. O parte dintre descoperirile arheologice au fost păstrate congelate după excavare, pentru a putea fi examinate ulterior în condiții de laborator.