Un coif celtic din bronz, vechi de aproximativ 2.400 de ani, descoperit în nord-estul Poloniei, ar putea demonstra că populațiile celtice au participat la comerțul cu chihlimbar din regiunea Mării Baltice mai devreme decât se credea. Obiectul a fost găsit într-o așezare fortificată de la Łysa Góra, alături de numeroase unelte și podoabe. Cercetarea, publicată la 14 octombrie 2026 în revista științifică Antiquity, indică existența unor legături între comunitățile din nordul Europei și populațiile celtice din regiunile aflate mai la sud.
Coiful a fost descoperit în 2024, după reluarea săpăturilor arheologice la Łysa Góra, în apropierea localității Chorzele. Confecționat dintr-o foaie subțire de bronz, obiectul era deformat și fragmentat, fiind depus într-o groapă care conținea resturi carbonizate, patru unelte de prelucrare a lemnului și o seceră din fier.
Inițial, arheologii au crezut că fragmentele de bronz aparțineau unui vas. Forma vârfului le-a permis însă să identifice un coif de tip Berru, caracteristic culturii celtice La Tène, răspândită în Europa Centrală și Occidentală în epoca fierului.
„La început am crezut că este un vas. Abia când am descoperit vârful ne-am dat seama că am găsit un coif de un tip foarte rar”, a explicat Bartłomiej Kaczyński, arheolog la Muzeul Arheologic de Stat din Varșovia și coordonator al cercetării.
Coifuri asemănătoare au fost descoperite în Franța și Austria, inclusiv în morminte ale unor persoane cu statut social înalt. Exemplarul din Polonia este neobișnuit atât prin locul descoperirii, aflat la sute de kilometri de principalele așezări celtice cunoscute în acea perioadă, cât și prin împrejurările în care a fost depus.
Cercetătorii consideră că obiectul avea și o valoare simbolică, fiind asociat cu războinicii de rang înalt. Prezența sa la Łysa Góra sugerează că persoane provenite din comunitățile celtice ar fi putut locui temporar sau permanent în așezare.
Săpăturile au scos la iveală aproape 350 de obiecte metalice, printre care arme, unelte și podoabe. Aproximativ 80 dintre descoperiri prezintă caracteristici ale culturii La Tène, inclusiv 31 de fibule și ornamente circulare, majoritatea fragmentare.
La Łysa Góra au fost identificate și urme ale prelucrării bronzului, mărgele de chihlimbar și un inel din același material, rămas neterminat. Acestea indică existența unor activități meșteșugărești și a unor schimburi comerciale cu regiuni aflate la sud de Munții Carpați.
Așezarea era amplasată pe o ridicătură nisipoasă, între râul Orzyc și un fost braț al acestuia, într-o zonă înconjurată de mlaștini. Locuită între secolele al VI-lea și al IV-lea î.Hr., era protejată de fortificații din lemn și pământ, completate de șanțuri de apărare.
Poziția sa era favorabilă comerțului cu chihlimbar, o rășină fosilizată apreciată în Antichitate pentru confecționarea podoabelor. În apropiere se află regiunea Kurpie, cunoscută pentru depozitele naturale de chihlimbar, iar spre nord existau căi de legătură cu Peninsula Sambia, de pe țărmul Mării Baltice.
Arheologii presupun că membrii unor comunități celtice au contribuit la organizarea schimburilor comerciale dintre nordul și centrul Europei. Numărul și varietatea obiectelor descoperite sugerează că prezența lor la Łysa Góra ar fi putut dura aproximativ două generații.
În următoarele etape ale cercetării, specialiștii intenționează să analizeze compoziția metalelor și izotopii plumbului din obiectele descoperite, pentru a compara materiile prime cu cele utilizate în alte regiuni ale Europei. Sunt prevăzute și investigații geofizice, care ar putea clarifica extinderea fortificațiilor și organizarea așezării.