La 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit și a intrat oficial în alianța formată în jurul Germaniei, Italiei și Japoniei. Protocolul de aderare a fost semnat la Berlin de Ion Antonescu, în prezența lui Adolf Hitler. Decizia a venit după pierderile teritoriale din vara și toamna anului 1940, într-un moment în care conducerea de la București se apropia tot mai mult de Germania. Antonescu vedea în sprijinul Berlinului o posibilă protecție în fața Uniunii Sovietice și o cale spre recuperarea Basarabiei și nordului Bucovinei.
Apropierea de Germania
Pactul Tripartit a fost semnat la Berlin la 27 septembrie 1940 de Germania, Italia și Japonia. Cele trei state se angajau să se sprijine reciproc dacă unul dintre ele era atacat de o putere care nu participa deja la războiul european sau la conflictul din Asia. Prin acest acord, cooperarea dintre Berlin, Roma și Tokyo căpăta o formă politică și militară mai clară.
În vara anului 1940, România a trecut printr-o criză politică și teritorială profundă. La sfârșitul lunii iunie, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. La 30 august, prin Dictatul de la Viena, România a cedat Ungariei nordul Transilvaniei, iar la 7 septembrie Cadrilaterul a intrat în componența Bulgariei prin Tratatul de la Craiova.
Pierderile teritoriale au dus la prăbușirea regimului lui Carol al II-lea. La 6 septembrie, regele a renunțat la prerogativele regale, iar fiul său Mihai a revenit pe tron. Puterea politică s-a concentrat însă în mâinile generalului Ion Antonescu, care la 14 septembrie a proclamat Statul Național-Legionar împreună cu Mișcarea Legionară.
Noua conducere s-a apropiat rapid de Germania. Pentru Antonescu, principalul pericol era Uniunea Sovietică, iar apropierea de Berlin oferea perspectiva unui sprijin în cazul unui nou conflict în est. Conducerea română spera și că sprijinul german ar putea duce, în timp, la revizuirea Dictatului de la Viena.
Pentru Germania, România era importantă mai ales prin petrolul din Valea Prahovei și prin poziția sa strategică în sud-estul Europei. În octombrie 1940, la cererea guvernului român, în țară a sosit o misiune militară germană. Oficial, militarii germani urmau să contribuie la instruirea și reorganizarea armatei române. Misiunea avea și rolul de a proteja zona petroliferă. În săptămânile următoare prezența militară germană a crescut.
Semnarea Pactului Tripartit
Ion Antonescu a ajuns la Berlin în noiembrie 1940 pentru discuții cu conducerea germană. La 22 noiembrie s-a întâlnit cu Adolf Hitler. Cei doi au discutat situația României după pierderile teritoriale, relațiile cu Uniunea Sovietică și problema nordului Transilvaniei.
Antonescu a arătat că România nu considera definitivă pierderea nordului Transilvaniei. Hitler nu a acceptat însă revizuirea Dictatului de la Viena și a evitat să ofere garanții privind schimbarea frontierei cu Ungaria.
La 23 noiembrie, Ion Antonescu a semnat protocolul de aderare la Pactul Tripartit. Prin semnarea actului, România intra oficial în tabăra Axei.
Ungaria a aderat la pact la 20 noiembrie. România a urmat la 23 noiembrie, Slovacia la 24 noiembrie, iar Bulgaria s-a alăturat la 1 martie 1941.
Aderarea la pact nu a schimbat situația nordului Transilvaniei. Teritoriul a rămas sub administrație maghiară. În schimb, conducerea română lega tot mai mult recuperarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sprijinul Germaniei și de o posibilă confruntare cu Uniunea Sovietică.
De la alianță la războiul împotriva URSS
În lunile următoare, prezența militară germană în România a crescut. România a devenit o bază importantă pentru operațiunile germane din Balcani și, apoi, pentru pregătirea atacului asupra Uniunii Sovietice.
În ianuarie 1941, conflictul dintre Ion Antonescu și Mișcarea Legionară a dus la rebeliunea legionară. După înfrângerea legionarilor, Antonescu și-a consolidat controlul asupra guvernării și a continuat apropierea de Germania.
La 22 iunie 1941, Germania a atacat Uniunea Sovietică prin Operațiunea Barbarossa. România a intrat în război alături de Germania, cu obiectivul imediat al recuperării Basarabiei și nordului Bucovinei. Armata română a participat apoi la operațiuni militare dincolo de Nistru. Alianța militară cu Germania a continuat până la 23 august 1944.