cnsas

Ștefan Bakos

Bakos Ștefan (n. 12 aprilie 1967, municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj), cunoscut sub numele conspirativ „Barabas”, a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.

Dosarul


Prin Sentința civilă nr. 1791 din 19 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 580/2/2015, s-a constatat această calitate.

Completul de judecată a fost format din președintele Ionuț Militaru și grefierul Andreea Ioana Badea.

Colaborarea cu Securitatea

Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. DI/I/2244 din 6 octombrie 2014, Bakos Ștefan, student în anul II la Facultatea de Agricultură din cadrul Institutului Agronomic Cluj-Napoca, a fost recrutat la 14 septembrie 1988 ca informator al Securității. A semnat un angajament olograf, preluând numele conspirativ „Barabas”.

Informațiile furnizate vizau comentarii critice la adresa regimului, ascultarea de posturi de radio străine sau nemulțumiri privind condițiile sociale și economice.

Printre notele informative reținute:

  • 17.10.1988 – despre un student care „comentează în mod denigrator situația social-economică a țării noastre, plângându-se că n-a reușit să-și găsească un loc de muncă stabil”;
  • 10.10.1988 – relatarea unor discuții în care se afirma că „situația din această țară a devenit deosebit de încordată, de nesigură și neliniștită încât nu mai poate fi suportată de către cetățeni (…) ar trebui să procedeze ca în Polonia, să se înființeze și la noi sindicate libere”;
  • 21.11.1988 – despre un coleg care l-a îndemnat să asculte „Europa Liberă”, relatând despre demolările de sate românești;
  • 13.03.1989 – despre o discuție în care cineva „elogia condițiile de viață mai bune din Ungaria” și afirma că nu se va întoarce în România;
  • 10.04.1989 – despre o persoană care se plângea de dotarea precară a învățământului și condițiile de navetă.

Documentele arată că în urma acestor note au fost dispuse măsuri de supraveghere, deschiderea de „mape de verificare” și dirijarea altor informatori pentru a monitoriza persoanele vizate.

Poziția pârâtului

Bakos Ștefan a recunoscut că a semnat angajamentul și a dat note informative sub numele „Barabas”, însă a susținut că a făcut acest lucru sub presiunea Securității, fiind amenințat că nu își va putea continua studiile universitare.

A arătat că multe note erau dictate de ofițerul de legătură și că nu a urmărit obținerea unor avantaje, ci doar să își poată finaliza studiile. De asemenea, a precizat că după decembrie 1989 a recunoscut public colaborarea în fața colegilor de facultate și ulterior și-a dat demisia din funcțiile politice și publice pe care le deținea.

Instanța a respins aceste explicații, reținând că nu s-a dovedit existența unei constrângeri reale și că informațiile furnizate vizau direct activități și atitudini considerate „potrivnice regimului totalitar comunist”, de natură să îngrădească drepturi fundamentale.

Hotărârea instanței

Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de CNSAS și a constatat:

„Constată calitatea pârâtului Bakos Ștefan de colaborator al Securității.” (Sentința civilă nr. 1791/19.06.2015, Curtea de Apel București)

Hotărârea a fost pronunțată în ședință publică la 19 iunie 2015.