Apostu Iosefina (n. 24 aprilie 1938, București) a fost stabilită prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 48 din 16 noiembrie 2012 a fost publicată Sentința civilă nr. 2992 din 22 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 10583/2/2009.
Completul de judecată a fost format din președintele Daniel Severin și grefierul Cristina Badea.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de constatare CNSAS nr. S/DI/I/3396 din 18 noiembrie 2008, verificarea s-a realizat la cererea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Apostu Iosefina a fost recrutată la 27 iunie 1987, sub numele conspirativ „Barbu Iosefina”, pentru supravegherea specialiștilor din cadrul centralelor de sare și nemetalifere.
Instanța a reținut că a furnizat informații despre colegii de serviciu și persoane aflate în atenția Securității, vizând atât aspecte din viața privată, cât și atitudini considerate de regim ostile. Printre acestea se numără: „o persoană este divorțată și trăiește în concubinaj”, „un alt coleg se poartă impulsiv și nerespectuos”, „un altul este «flușturatic, romantic» și fuge de sarcinile trasate de partid.”
Pentru activitatea sa, Apostu Iosefina a primit la 30 decembrie 1988 suma de 600 de lei, sumă consemnată printr-o chitanță olografă. Ea a susținut ulterior că era un ajutor de înmormântare pentru soțul decedat, însă instanța a constatat că nu există dovezi în acest sens și că banii au fost acordați ca recompensă pentru informațiile furnizate.
Curtea a apreciat că aceste informații au vizat îngrădirea unor drepturi fundamentale, precum viața privată și libertatea de circulație.
Poziția pârâtei
Apostu Iosefina, prin avocat, a susținut că notele informative se refereau la aspecte de moralitate și nu aveau caracter de poliție politică. A afirmat că nu a denunțat activități potrivnice regimului și că banii primiți reprezentau un ajutor social.
Curtea a apreciat că argumentele formulate nu sunt întemeiate, întrucât înscrisurile din dosar arată că a furnizat informații exploatate operativ de Securitate, cu consecințe directe asupra drepturilor celor vizați.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS și a constatat calitatea de colaborator al Securității a lui Apostu Iosefina.
„Admite acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (…) și constată calitatea pârâtei Apostu Iosefina, născută la 24.04.1938, în București, de colaborator al Securității.” (Sentința civilă nr. 2992/2010, Curtea de Apel București)
Hotărârea a rămas definitivă și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 48/16.XI.2012.