Un set de unelte de fier, folosite în urmă cu peste 2.000 de ani de un pietrar din Dacia preromană, a fost descoperit în apropierea carierei antice de la Măgura Călanului, județul Hunedoara. Piesele au fost găsite în vara anului 2022, într-o zonă împădurită aflată lângă vechea exploatare de calcar.
Cariera de la Măgura Călanului este cunoscută ca unul dintre locurile din care dacii extrăgeau piatra folosită la construcțiile monumentale din Munții Orăștiei. Blocuri de calcar provenite din această zonă au fost transportate pe distanțe de peste 25 de kilometri și folosite la ridicarea unor ziduri și turnuri ale cetăților dacice, între care și cele asociate complexului de la Sarmizegetusa Regia.
Obiectele metalice, puternic corodate, păreau să fi fost depuse împreună, probabil ascunse intenționat. Ulterior, ele au ajuns în patrimoniul Muzeului Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Setul cuprinde 15 unelte de fier, cu o greutate totală de aproape 11 kilograme. Piesele erau folosite pentru extragerea, cioplirea, finisarea și întreținerea uneltelor necesare prelucrării pietrei.
Între obiectele identificate se află târnăcoape cu două capete, dălți, vârfuri pentru cioplire, pene de despicat piatra, un ciocan cu formă specială și o mică nicovală. Unele piese au analogii în lumea greacă și romană, iar altele au forme care nu corespund direct uneltelor cunoscute din mediul mediteraneean.
Târnăcoapele erau folosite pentru lovirea și modelarea pietrei. Unele au capete piramidale, iar altele prezintă dinți la unul dintre capete, detaliu considerat neobișnuit în raport cu uneltele grecești sau romane. Dălțile și vârfurile serveau la sculptarea și rafinarea blocurilor, într-un mod asemănător tehnicilor de lucru folosite, în principiu, și în epoci mai recente.
Penele de fier erau utilizate pentru provocarea unor fisuri controlate în rocă. Prin introducerea lor în crăpături sau în găuri pregătite anterior, blocurile de calcar puteau fi desprinse mai precis din masivul de piatră.
O descoperire rară pentru arheologia europeană
De cele mai multe ori, asemenea unelte apar izolat, deteriorate sau abandonate în cariere și zone de construcție. Setul de la Măgura Călanului este important tocmai prin faptul că reunește mai multe tipuri de instrumente, fiecare cu o funcție distinctă. Cercetătorii au arătat că piesele formează una dintre cele mai complete truse de pietrar cunoscute pentru Antichitate. Faptul că nu există două unelte identice sugerează că ele au aparținut unui singur meșter.
Cariera antică de la Măgura Călanului se întinde pe o suprafață mare și păstrează urme de exploatare, blocuri semifinite și resturi de piatră. Cercetările mai recente, inclusiv cele realizate cu ajutorul tehnologiei LiDAR, au permis o mai bună înțelegere a dimensiunii și organizării exploatării.
În carieră au fost observate urme de unelte, zone de desprindere a blocurilor și indicii ale unor lucrări rămase neterminate. Abandonarea bruscă a unor piese sau blocuri a fost pusă în legătură cu schimbările produse în urma conflictelor daco-romane de la începutul secolului al II-lea d.Hr.
O ipoteză este că trusa a fost ascunsă într-un moment de criză, poate în contextul campaniilor romane.
Deși unele piese prezintă influențe tehnice romane sau mediteraneene, contextul descoperirii indică o datare anterioară cuceririi romane. Cariera pare să fi avut rol important în perioada dacică, iar după cucerire folosirea arhitecturii monumentale din piatră fasonată a încetat în această zonă.