Info Călan – Informațiile curg de aici

Un jurnalist britanic în vizorul Securității: cazul „DONALD JOHN” (1968)

Într-un document emis de Consiliul Securității Statului, datat 1968 și intitulat „Planul privind organizarea și desfășurarea muncii informativ-operative în rândul turiștilor străini care vizitează R.S. România”, este menționat un jurnalist britanic identificat sub numele „DONALD JOHN”. Documentul face parte din Fondul documentar al CNSAS și surprinde perspectiva aparatului de securitate asupra activității unor cetățeni străini care vizitau România în contextul …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Ziariști străini urmăriți la Oradea (1988–1989)

În anii 1988–1989, Serviciul „F” al Inspectoratului Județean Bihor a desfășurat acțiuni de filaj asupra mai multor ziariști străini aflați în tranzit sau documentare în zona Oradea. Documentele păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ilustrează procedurile de supraveghere și modul de evaluare a activităților considerate de interes operativ. Primul set de documente datează din 3 august 1988 …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

„Buletin-radio” al Securității despre apariția revistei „Ardealul” în Ungaria (7 august 1989)

La 7 august 1989, organele Securității au redactat un „Buletin radio” referitor la o emisiune difuzată de postul britanic BBC în care era prezentată apariția revistei „Ardealul”, publicată în Ungaria de refugiați români. Documentul era destinat uzului intern. Materialul menționa o corespondență transmisă din Budapesta de jurnalistul Gyula Kestey. În introducerea emisiunii, Claudiu Ștefănescu preciza că, după apariția ziarului „România …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Apariția tiparului și începuturile presei europene

Apariția tiparului în Europa a schimbat radical modul în care circulau ideile, cunoștințele și informațiile. Până în secolul al XV-lea, cărțile erau copiate manual de scribi, în special în mănăstiri sau în atelierele urbane. Procesul era lent, costisitor și limita accesul la lectură la un număr restrâns de persoane. Cultura scrisă se transmitea mai ales în mediile religioase și universitare, …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

De unde vine numele România?

Numele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

„Fi”, „fii” sau „fiii”? Când se scrie fiecare formă

Formele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Care este cea mai mică localitate din România după numărul de locuitori?

Cea mai mică unitate administrativ-teritorială din România după numărul de locuitori este comuna Bătrâna, din județul Hunedoara. La Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, aici au fost înregistrați doar 88 de locuitori. Institutul Național de Statistică a indicat Bătrâna drept comuna cu cea mai redusă populație din țară. La recensământul precedent, din 2011, avea 127 de locuitori, cu 39 mai …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Se pune virgulă înainte de „dar”?

Da, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

„Nicio” sau „nici o”? Cum se scrie corect

„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Deodată” sau „de o dată”? Cum se scrie

Deodată” și „de o dată” sunt ambele forme corecte, însă se folosesc în situații diferite. Sensul propoziției ne arată când scriem într-un singur cuvânt și când separat. Când scriem „deodată” „Deodată” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „brusc”, „pe neașteptate” sau „în același timp”. DOOM 3 îl consemnează ca adverb. Exemple: „Deodată, a început să plouă.” …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Mihail Balnuțiu

Mihail Balnuțiu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a semnat un angajament de colaborare la 29 noiembrie 1983 și a primit numele conspirativ „Mircea”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 1400 …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Eugen Balaj

Eugen Balaj (n. 8 ianuarie 1954, Târgu Mureș) apare într-o listă publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu persoanele care au desfășurat activități de poliție politică. Publicarea în Monitorul Oficial Lista a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 573 din 29 noiembrie 2000, în temeiul art. 3 alin. 4 din Legea nr. 187/1999 …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Valeriu Bădulescu

Valeriu Bădulescu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. În 1979, pe când era maistru constructor și adjunct al Șantierului de Construcții nr. 4 al I.C.R.A.L. „Giulești”, a acceptat punerea unui spațiu la dispoziția organelor de Securitate pentru întâlniri conspirative cu persoane din rețeaua informativă. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Nicolae Badea

Nicolae Badea a fost constatat de Curtea de Apel București ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în decembrie 1966, în perioada în care efectua serviciul militar, și a primit numele conspirativ „Dorel Livianu”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1702 din 16 decembrie 2016 a …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Eugen Răducu

Eugen Răducu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități ca poliție politică. Documentele analizate de instanță arată că relația sa cu organele de Securitate a început în 1971 și a continuat, cu întreruperi, până în 1980. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 232 din 7 iulie 2025 a fost …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Ștefan Florentin Alecu Poienariu

Curtea de Apel București a constatat că Ștefan Florentin Alecu Poienariu a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1981 și a primit numele conspirativ „Militarul”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1712 din 19 decembrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 4222 din 22 …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Dumitru Adăscăliței

Curtea de Apel București a constatat că Dumitru Adăscăliței a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1967 și a primit numele conspirativ „Grigore Birlic”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 2273 din 30 martie …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Proclamația de la Timișoara din 1990: documentul care putea schimba istoria României

Proclamația de la Timișoara a fost lansată public la 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, la mai puțin de trei luni de la căderea regimului Ceaușescu. Redactată în principal de jurnalistul și scriitorul George Șerban și susținută de Societatea Timișoara, proclamația cuprindea 13 puncte privind direcția politică, economică și socială pe care România ar fi trebuit să o …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947: cum a fost abolită monarhia

Republica Populară Română a fost proclamată la 30 decembrie 1947, în aceeași zi în care regele Mihai I a fost constrâns să abdice. Schimbarea formei de guvernământ s-a făcut prin Legea nr. 363, adoptată de Adunarea Deputaților și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial. Momentul a încheiat existența monarhiei și a venit după eliminarea treptată a opoziției politice și …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Abdicarea regelui Mihai I din 30 decembrie 1947: sfârșitul monarhiei în România

La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost constrâns să renunțe la tron, iar în aceeași zi Adunarea Deputaților a proclamat Republica Populară Română. Evenimentul a pus capăt monarhiei și a înlăturat una dintre ultimele instituții care nu se afla sub controlul comuniștilor. Schimbarea formei de guvernământ a avut loc după aproape trei ani în care Partidul Comunist și …

Citește mai mult
de Daniel Lăcătuș

Poate ai ratat