Guvernul pregătește comasarea a 429 de comune din România care au cel mult 1.500 de locuitori, în cadrul unei reforme administrativ-teritoriale ce ar urma să fie aplicată începând cu anul 2028. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat vineri, 30 octombrie 2026, că primăriile vor avea posibilitatea să decidă voluntar unirea cu localitățile învecinate până la 1 martie 2027. După această dată, Executivul intenționează să introducă o etapă de comasare obligatorie, inclusiv pentru comunele care nu acceptă reorganizarea.
„Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a declarat Alexandru Stoica, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Ministrul a precizat că reorganizarea va fi aplicată odată cu alegerile locale din 2028, când administrațiile comunelor comasate ar urma să fie înlocuite de structuri administrative comune.
Cele 429 de comune au fost identificate de Ministerul Dezvoltării pe baza datelor privind populația din 2023. Alexandru Stoica a explicat că anul de referință a fost ales pentru a evita modificarea permanentă a listei, în funcție de actualizările statistice.
Pragul de 1.500 de locuitori se aplică deocamdată primei etape, în care comasarea va fi voluntară. Pentru reorganizarea obligatorie, criteriile nu au fost încă stabilite. Ministrul nu exclude ca limita să fie majorată până la 3.000 de locuitori, în funcție de concluziile grupului de lucru care va pregăti reforma.
Primăriile care aleg să se unească voluntar vor trebui să organizeze referendumuri locale, ca locuitorii să se pronunțe asupra reorganizării.
Guvernul intenționează să ofere facilități fiscale și finanțări suplimentare comunităților care acceptă comasarea. Printre măsurile analizate se numără scutiri de impozite pe clădiri, investiții în infrastructură și acces prioritar la programele naționale de dezvoltare.
„Trebuie să venim cu anumite facilități la scutiri de taxe, impozite pe clădiri și, bineînțeles, și cu partea de investiții”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Alexandru Stoica a propus înființarea unui fond prin care statul să compenseze, pentru o perioadă de trei până la cinci ani, veniturile fiscale pierdute prin acordarea facilităților.
Investițiile ar urma să vizeze în special alimentarea cu apă, canalizarea, modernizarea drumurilor și extinderea rețelelor de gaze.
Ce se întâmplă cu primăriile și angajații comunelor comasate
Ministrul a explicat că unirea administrativă nu presupune dispariția satelor, ci reorganizarea primăriilor. Locuitorii ar urma să beneficieze în continuare de servicii publice în localitățile în care trăiesc, chiar dacă administrația principală va funcționa într-o comună învecinată.
În fostele sedii ale primăriilor ar putea rămâne puncte de lucru unde cetățenii să poată solicita adeverințe, să plătească taxe și să rezolve alte probleme administrative.
În privința personalului, Alexandru Stoica a afirmat că o parte dintre angajații primăriilor desființate vor putea fi preluați de administrațiile rezultate din comasare. Ministrul consideră că pensionările și reducerea treptată a numărului de posturi ar putea limita concedierile.
Guvernul justifică reforma prin dificultățile financiare ale comunelor mici, dintre care unele nu reușesc să își acopere cheltuielile de funcționare din veniturile proprii.
„Sunt unități administrativ-teritoriale care nu mai au cu ce se întreține”, a declarat ministrul, explicând că unele primării depind de încasarea impozitelor locale chiar și pentru plata facturilor curente.
Propunerea este însă contestată de reprezentanți ai Asociației Comunelor din România (ACoR), care susțin că reducerea personalului și adaptarea cheltuielilor administrative ar putea constitui o alternativă la desființarea comunelor mici.
Alexandru Stoica a avut vineri discuții cu reprezentanții asociației, conduse de Emil Drăghici, pentru a le prezenta măsurile fiscale și programele de investiții pregătite de Ministerul Dezvoltării.
O eventuală reorganizare a județelor nu este inclusă în prima etapă a reformei. Ministrul a precizat că modificarea actualei împărțiri județene necesită analize suplimentare și consultări cu mai multe instituții.