Între 13 și 16 iunie 1978, Nicolae și Elena Ceaușescu au efectuat o vizită de stat în Regatul Unit, la invitația reginei Elisabeta a II-a și a ducelui de Edinburgh. Programul a inclus ceremonialul oficial de la Londra și Palatul Buckingham, convorbiri cu premierul James Callaghan și alți lideri politici britanici, precum și o deplasare la Bristol, unde delegația română a vizitat British Aerospace și Rolls-Royce. Vizita a avut loc într-o perioadă de apropiere între București și Londra, iar cooperarea economică, în special în industria aeronautică, a ocupat un loc important în discuții. Casa Regală britanică o consemnează între vizitele de stat primite de regina Elisabeta a II-a în 1978.
O vizită pregătită din 1973
Invitația adresată lui Nicolae Ceaușescu data din 1973, din perioada guvernării conservatoare din Marea Britanie, și a rămas valabilă după venirea laburiștilor la putere. În noiembrie 1977, autoritățile britanice au anunțat oficial că Nicolae și Elena Ceaușescu au acceptat invitația reginei Elisabeta a II-a și a prințului Philip pentru perioada 13–16 iunie 1978.
În anii 1970, Londra urmărea cu interes politica externă a României. Deși regimul de la București era unul comunist autoritar, România și-a afirmat în mai multe rânduri o poziție diferită de cea a Uniunii Sovietice în probleme internaționale. Istoricul Mark Percival a arătat că oficialii britanici priveau România ca pe un stat cu un regim intern rigid, dar cu o politică externă suficient de independentă pentru a prezenta interes în relațiile dintre Est și Vest.
Pentru București, apropierea de Marea Britanie oferea și posibilitatea extinderii relațiilor economice și a accesului la tehnologie occidentală. În aprilie 1978, cu aproximativ două luni înaintea vizitei, ministrul britanic de stat Edward Luard vorbea în Parlament despre relațiile bune cu România și despre posibilitatea creșterii schimburilor comerciale. Ministrul britanic al Comerțului a vizitat România la începutul lunii martie, într-un moment în care cele două guverne pregăteau deja acordurile economice care urmau să fie discutate în iunie.
Primirea la Londra și întâlnirea cu regina Elisabeta a II-a
Nicolae și Elena Ceaușescu au ajuns la Londra la 13 iunie. La Gara Victoria au fost întâmpinați de membri ai familiei regale, iar programul a continuat cu ceremonialul rezervat unei vizite de stat. Cei doi au fost găzduiți la Palatul Buckingham, unde regina Elisabeta a II-a și ducele de Edinburgh au oferit și un banchet în onoarea delegației române.
Fotografiile păstrate în arhive surprind sosirea la Gara Victoria, deplasarea cu trăsura prin Londra și momente de la banchetul organizat la Palatul Buckingham. Lista oficială a vizitelor de stat publicată de Casa Regală britanică menționează România pentru perioada 13–16 iunie 1978, cu Nicolae și Elena Ceaușescu drept oaspeți.
În timpul vizitei, Nicolae Ceaușescu a primit titlul onorific Knight Grand Cross of the Order of the Bath – GCB. Distincția a devenit ulterior un subiect controversat în Marea Britanie. În aprilie 1989, pe fondul criticilor tot mai puternice privind încălcarea drepturilor omului în România, Camera Lorzilor a discutat inclusiv posibilitatea retragerii ei.
Întâlnirile cu James Callaghan și Margaret Thatcher
Nicolae Ceaușescu a avut convorbiri cu premierul laburist James Callaghan, în cadrul cărora au fost discutate relațiile româno-britanice, cooperarea economică și probleme internaționale.
Cu câteva zile înainte de sosirea delegației române, parlamentarul laburist Greville Janner a vorbit în Camera Comunelor despre rolul pe care România îl putea avea în dialogul dintre statele aflate de o parte și de alta a Cortinei de Fier. El a amintit pozițiile adoptate de București în unele probleme de politică externă, diferite de cele ale Moscovei. Declarația arată interesul existent atunci în mediul politic britanic față de politica externă a României, fără ca regimul intern să fie considerat democratic.
Programul a inclus și o întrevedere cu Margaret Thatcher, lidera Partidului Conservator și șefa opoziției. Fotografii păstrate de Arhivele Naționale ale României îi prezintă pe Nicolae Ceaușescu și Margaret Thatcher la 15 iunie 1978. Un an mai târziu, Thatcher a devenit prim-ministru al Regatului Unit.
Delegația română a participat și la evenimente organizate la Palatul Westminster și în City of London.
Programul Elenei Ceaușescu și distincțiile academice
Elena Ceaușescu a avut, la rândul ei, un program separat. În timpul șederii la Londra i-au fost acordate distincții din partea unor instituții britanice, între care calitatea de membru de onoare al Royal Institute of Chemistry și un titlu onorific din partea Polytechnic of Central London.
Royal Institute of Chemistry era una dintre principalele organizații profesionale britanice din domeniul chimiei și a devenit ulterior parte a Royal Society of Chemistry.
Documente de arhivă prezentate ulterior în presa istorică românească arată că acordarea unor asemenea distincții a fost discutată în prealabil pe canale diplomatice. În România, propaganda oficială îi construia Elenei Ceaușescu o imagine de cercetătoare și personalitate științifică recunoscută internațional, iar titlurile primite în străinătate erau intens prezentate publicului.
British Aerospace, Rolls-Royce și viitorul ROMBAC 1-11
La 15 iunie, programul s-a concentrat în mare parte asupra cooperării industriale și aeronautice. Nicolae și Elena Ceaușescu au mers la Bristol, unde au vizitat unități British Aerospace și Rolls-Royce.
Delegației române i-au fost prezentate secții de producție și aeronave britanice, între care Concorde. La Rolls-Royce au fost vizitate instalațiile companiei producătoare de motoare pentru aviație.
În aceeași zi au fost semnate documente privind colaborarea dintre British Aerospace, Rolls-Royce și industria aeronautică românească. România urmărea producerea sub licență a avionului BAC 1-11, seria 525, precum și a motoarelor britanice destinate aparatului.
Pentru România, acordul deschidea accesul la tehnologie aeronautică occidentală într-un domeniu în care Bucureștiul urmărea dezvoltarea unei producții proprii de avioane civile. Cooperarea cu firmele britanice a dus ulterior la apariția ROMBAC 1-11, construit sub licență în România.
Primele aparate au fost produse în anii 1980. Programul nu a ajuns însă la dimensiunile prevăzute inițial. Cercetările istoricului Petre Opriș, bazate pe documente de arhivă, arată că până în 1989 au fost finalizate nouă aeronave ROMBAC 1-11.
Cooperarea economică nu s-a limitat la aviație
Discuțiile economice au cuprins și alte domenii. România și Marea Britanie au negociat cooperarea în exploatarea petrolului și gazelor offshore, construcțiile de mașini, agricultură și alte ramuri industriale.
Sursele românești din 1978 menționează un memorandum între cele două guverne privind cooperarea tehnologică pentru explorarea și exploatarea zăcămintelor marine de petrol și gaze.
Nicolae Ceaușescu și James Callaghan au semnat și o declarație comună înainte de încheierea vizitei.
Acordul cu British Aerospace a atras însă întrebări și în Parlamentul britanic. La 26 iunie, la zece zile după plecarea delegației române, parlamentari britanici au cerut informații despre condițiile înțelegerii și implicațiile comerciale. Conducerea British Aerospace a susținut că acordul a fost încheiat pe baze comerciale.
Relațiile cu România și problema drepturilor omului
În spatele relațiilor diplomatice bune cu Londra, România rămânea un stat în care pluralismul politic și libertatea presei erau sever limitate, iar Securitatea avea un rol important în supravegherea și controlul societății.
Autoritățile britanice urmăreau și situația drepturilor omului din România. Documentele Foreign and Commonwealth Office pregătite în legătură cu vizita din 1978 cuprind referiri la libertățile civile, emigrare și la cazurile unor persoane care încercau să plece din țară. În același timp, la Londra existau discuții despre oportunitatea transferului de tehnologie către România în condițiile în care regimul de la București era criticat pentru restrângerea drepturilor și libertăților.
Pentru Londra, relația cu România făcea parte și din politica față de statele est-europene în timpul Războiului Rece. Marea Britanie urmărea să mențină legături cu un stat membru al Pactului de la Varșovia care adopta, în anumite probleme internaționale, poziții diferite de cele ale Moscovei.
Istoricii Gavin Bowd și Mioara Anton au analizat vizita din 1978 pe baza documentelor britanice și românești și au arătat că apropierea dintre cele două țări a fost susținută atât de interese politice, cât și economice.
La sfârșitul anului 1978, guvernul britanic a informat Parlamentul că mai multe cazuri individuale ridicate în relația cu Bucureștiul, referitoare la persoane care doreau să călătorească sau să se stabilească în străinătate, au fost soluționate în perioada vizitei.
Vizita în fotografiile de arhivă
Vizita din 13–16 iunie 1978 este bine documentată fotografic. Fondurile Arhivelor Naționale păstrează imagini cu sosirea la Gara Victoria, deplasarea alături de regina Elisabeta a II-a, banchetul de la Palatul Buckingham, întâlnirea cu Margaret Thatcher și alte momente ale programului oficial.
O parte dintre fotografii sunt disponibile în Fototeca online a comunismului românesc, unde imaginile sunt însoțite de informații despre fondul de proveniență și cota arhivistică.
Importanța acordată vizitei în agenda diplomatică britanică apare și în discursul regal de la închiderea sesiunii parlamentare din octombrie 1978, unde este menționată vizita efectuată în luna iunie de președintele României și Elena Ceaușescu.