Arheologii au descoperit în Cipru rămășițele unor clădiri vechi de până la 3.700 de ani, în orașul antic Hala Sultan Tekke, unul dintre cele mai importante centre comerciale ale Mediteranei din epoca bronzului. Construcțiile datează din secolele XVII–XV î.Hr. și sunt cele mai vechi identificate până acum în așezare. Descoperirea arată că orașul, cunoscut pentru producția și exportul de cupru, a început să se dezvolte cu câteva secole mai devreme decât indicau vestigiile arhitecturale cercetate anterior.
Rezultatele săpăturilor au fost anunțate la 20 octombrie 2026 de Departamentul Antichităților din Cipru. Cercetările s-au desfășurat în februarie, mai și iunie, sub coordonarea profesorilor Peter M. Fischer, de la Universitatea din Göteborg, și Teresa Bürge, afiliată universităților din Göteborg și Berna.
Echipa a cercetat un cartier al orașului antic, situat în apropierea actualului lac sărat Larnaca, unde a descoperit fundații de clădiri și mai multe niveluri succesive de locuire. Fragmentele ceramice găsite alături de construcții au permis datarea acestora.
Până în 2026, cele mai vechi clădiri cunoscute de la Hala Sultan Tekke erau atribuite secolului al XIV-lea î.Hr. Arheologii au găsit în trecut și ceramică mai veche, dar nu au putut stabili cu certitudine dacă în acea perioadă existau deja construcții în zona cercetată.
Noile vestigii confirmă că așezarea era locuită încă din perioada de trecere de la epoca mijlocie la epoca târzie a bronzului.
Arheologii au găsit numeroase fragmente de vase, caracteristice secolelor XVII–XV î.Hr. Printre ele se numără vase deschise la culoare, decorate cu motive geometrice, ceramică roșie și neagră, precum și recipiente lucrate la roata olarului.
Unul dintre cele mai mari orașe ale Ciprului antic
Hala Sultan Tekke a ajuns să ocupe aproximativ 50 de hectare, fiind considerat cel mai mare oraș cunoscut din epoca bronzului în Cipru.
Prosperitatea sa se datora în mare măsură comerțului cu cupru, un metal foarte căutat în lumea antică. În combinație cu staniul, cuprul era folosit la obținerea bronzului, din care se fabricau arme, unelte și obiecte de uz cotidian.
Minereul era adus din Munții Troodos și prelucrat în atelierele orașului. În timpul săpăturilor anterioare, arheologii au descoperit cuptoare, creuzete, minereu și cantități mari de zgură, dovezi ale unei intense activități metalurgice.
Orașul se afla lângă un golf adăpostit, unde navele comerciale puteau ancora pentru a încărca și descărca mărfuri. De aici, cuprul prelucrat în atelierele locale era transportat către alte regiuni ale Mediteranei.
În secolele XIV–XIII î.Hr., locuitorii întrețineau relații comerciale cu numeroase teritorii. Obiectele descoperite indică existența unor rețele de schimb care legau Ciprul de Sardinia, Anatolia, Egipt și Orientul Apropiat, dar ajungeau, prin intermediari, până în regiuni îndepărtate precum Afganistanul, India și nordul Europei.
Hala Sultan Tekke a cunoscut o dezvoltare îndelungată, înainte de distrugerea și abandonarea sa, în jurul anului 1150 î.Hr. Dispariția orașului coincide cu o perioadă de criză în estul Mediteranei, când mai multe centre urbane și regate ale epocii bronzului au fost distruse sau au intrat în declin.
În campania din 2026, arheologii au continuat să cerceteze și necropola de la Hala Sultan Tekke. Mormintele descoperite în anii anteriori conțin obiecte funerare care oferă informații despre obiceiurile de înmormântare, diferențele sociale și relațiile comerciale ale locuitorilor.
La cercetări au participat și specialiști de la Cyprus Institute. Kirsi Lorentz și Yuko Miyauchi au coordonat examinarea rămășițelor umane, iar Sorin Hermon a contribuit la realizarea documentației fotografice și a modelelor tridimensionale ale descoperirilor.
Arheologii vor continua analiza ceramicii și a clădirilor identificate în 2026, pentru a stabili când au apărut primele cartiere ale orașului și cum s-a extins Hala Sultan Tekke până la transformarea sa într-un centru important al comerțului cu metale din Mediterana.

