Crocodilii și rudele lor preistorice ar fi supraviețuit impactului asteroidului care a provocat dispariția dinozaurilor, în urmă cu 66 de milioane de ani, datorită preferinței pentru climatele calde. Un studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL) sugerează că unele populații trăiau în regiuni tropicale unde temperaturile au rămas suficient de ridicate chiar și după catastrofă. Cercetarea, publicată la 21 octombrie 2026 în revista științifică „Science Advances”, se bazează pe analiza a peste 7.000 de descoperiri fosile și a informațiilor despre mai mult de 400 de specii actuale și dispărute.
Impactul asteroidului Chicxulub, produs în regiunea actualei Peninsule Yucatán din Mexic, a provocat schimbări climatice majore. Praful și particulele ajunse în atmosferă au redus cantitatea de lumină solară, provocând o răcire puternică a planetei. Fotosinteza a fost afectată, vegetația s-a redus, iar numeroase animale au rămas fără hrană.
Aproximativ 75% dintre speciile existente pe Pământ au dispărut, inclusiv dinozaurii neaviari. Crocodilienii, grup din care fac parte crocodilii, aligatorii, caimanii și gavialii actuali, au supraviețuit.
Până acum, rezistența lor a fost explicată în special prin metabolismul lent, capacitatea de a rezista perioade îndelungate fără hrană și adaptarea la viața în apă. Noul studiu indică faptul că și regiunile în care trăiau au avut un rol important.
Zonele tropicale ar fi oferit refugiu crocodilienilor
Cercetătorii au analizat evoluția crocodilienilor și a rudelor lor preistorice, comparând fosilele cu 52 de reconstituiri ale climei și geografiei Pământului din ultimele 245 de milioane de ani.
Rezultatele arată că animalele din această linie evolutivă au preferat climatele calde de-a lungul aproape întregii lor istorii. În loc să se adapteze permanent la temperaturi foarte diferite, și-au schimbat treptat răspândirea geografică, urmând regiunile unde condițiile rămâneau favorabile.
În perioadele de încălzire globală, ajungeau până la latitudini apropiate de poli. Când temperaturile scădeau, populațiile se retrăgeau spre regiunile tropicale.
În urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, când temperatura medie a Pământului era cu circa 10 grade Celsius mai ridicată decât în prezent, rude ale crocodililor trăiau inclusiv în Antarctica și în regiunile nordice ale Americii de Nord și Europei.
Pentru a înțelege cum au supraviețuit impactului asteroidului, cercetătorii au simulat schimbările climatice produse de reducerea luminii solare.
În scenariile în care lumina solară scădea cu 5% sau 10%, zonele tropicale și subtropicale continuau să ofere temperaturi potrivite pentru unele dintre rudele crocodililor. Într-o simulare mai severă, cu o reducere de 15%, nici aceste regiuni nu mai prezentau condiții favorabile. Autorii consideră însă că ultimul scenariu este puțin probabil.
„Asteroidul nu a transformat întreaga planetă într-un mediu la fel de ostil pentru toate grupurile de animale”, a explicat Alfio Alessandro Chiarenza, cercetător la University College London și autor principal al studiului.
Potrivit acestuia, preferința îndelungată a crocodilienilor pentru climatele calde ar fi făcut ca unele populații să se afle tocmai în regiunile unde temperaturile au rămas favorabile, în apropierea Ecuatorului. Animalele care au rezistat acolo s-ar fi putut răspândi din nou după stabilizarea climei. <Cite ref=”turn508083search0″/>
Metabolismul lent și viața în apă au contribuit la supraviețuire
Temperaturile favorabile nu explică singure supraviețuirea crocodilienilor. Cercetătorii consideră că dimensiunile relativ reduse ale unor specii preistorice, alimentația variată și capacitatea de a trăi atât în apă, cât și pe uscat au contribuit la rezistența lor.
Crocodilienii actuali sunt animale ectoterme, ceea ce înseamnă că temperatura corpului depinde în mare măsură de mediul exterior. Spre deosebire de mamifere și păsări, consumă mai puțină energie pentru a-și menține funcțiile vitale și pot rezista perioade îndelungate fără hrană.
Caracteristicile respective le-ar fi oferit un avantaj după impactul asteroidului, când dispariția unei mari părți a vegetației a afectat grav sursele de hrană ale animalelor terestre.
Viața în mediul acvatic le-ar fi permis, de asemenea, să profite de resurse alimentare care au rămas disponibile în anumite ecosisteme.
Autorii subliniază însă că rezultatele reprezintă o explicație posibilă, bazată pe fosile și simulări climatice, nu o demonstrație că toate populațiile de crocodilieni au supraviețuit în aceleași condiții.
Rudele preistorice ale crocodililor erau mult mai diverse
Deși crocodilii actuali au păstrat unele trăsături întâlnite la strămoșii lor îndepărtați, linia evolutivă din care provin a cuprins animale foarte diferite.
Unele erau prădători tereștri de mari dimensiuni, altele se hrăneau cu plante sau trăiau în mediul marin. Printre reprezentanții preistorici se numără Sarcosuchus, un prădător gigantic care putea atinge aproximativ 12 metri lungime, și Postosuchus, un animal terestru capabil să se deplaseze pe două sau patru membre.
„Crocodilii sunt adesea numiți fosile vii, dar strămoșii și rudele lor s-au schimbat enorm de-a lungul istoriei evolutive”, a declarat Alfio Alessandro Chiarenza.
Cercetătorul a explicat că, în ciuda diferențelor de dimensiune, alimentație și mod de viață, preferința pentru temperaturile ridicate a rămas relativ constantă.
Studiul a identificat și două excepții importante. În urmă cu aproximativ 94 de milioane de ani, o ramură evolutivă s-a adaptat la temperaturi mai ridicate decât cele tolerate de majoritatea rudelor sale. Mai târziu, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, un grup dispărut din Australia s-a adaptat la condiții tot mai aride, pe măsură ce precipitațiile se reduceau.
Profesorul Philip Mannion, de la University College London, consideră că rezultatele sunt relevante și pentru conservarea speciilor actuale.
„Dacă crocodilii au făcut față schimbărilor climatice din trecut deplasându-se spre habitate potrivite, speciile actuale vor avea nevoie de spațiu pentru a se deplasa pe măsură ce planeta se încălzește”, a explicat cercetătorul.
Extinderea orașelor, a terenurilor agricole și a infrastructurii rutiere limitează însă posibilitățile animalelor de a ajunge în alte regiuni, chiar și atunci când condițiile climatice devin nefavorabile în habitatele pe care le ocupă.