Un grup de parlamentari ai Partidului Oamenilor Tineri (POT) propune construirea unei autostrăzi care să lege Deva de Petroșani, prin Simeria, Călan, Hațeg și Bănița. Proiectul, denumit de inițiatori „Autostrada Dacilor”, a intrat în această săptămână în procedura parlamentară la Senat.
Propunerea legislativă, înregistrată în prezent cu numărul L539/2026, prevede ca viitoarea șosea de mare viteză să urmeze traseul:
Deva – Simeria – Călan – Hațeg – Bănița – Petroșani (Valea Jiului).
Traseul apare explicit în forma proiectului depusă la Parlament. În unele relatări de presă numele comunei Bănița a fost redat eronat ca „Binita”, însă documentele oficiale ale proiectului indică Bănița.
Studiul de fezabilitate ar trebui lansat în cel mult 90 de zile
În cazul în care propunerea ar deveni lege în forma actuală, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, ar urma să coordoneze realizarea proiectului.
Textul stabilește ca, în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Transporturilor să înceapă procedurile de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Ulterior, în termen de 30 de zile de la finalizarea documentației tehnico-economice, Guvernul ar urma să aprobe indicatorii tehnico-economici.
Inițiatorii propun un termen de execuție de patru ani, calculat de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor pentru ultimul lot adjudecat. Proiectul nu stabilește însă în acest moment lungimea autostrăzii, numărul loturilor sau valoarea investiției, aceste date urmând, potrivit inițiativei, să rezulte din documentațiile tehnice.
Finanțarea este prevăzută din fonduri externe nerambursabile, inclusiv programe europene, de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor, precum și din alte surse legal constituite. Guvernul ar urma, de asemenea, să includă proiectul în documentele strategice și programele naționale de transport.
De ce propun parlamentarii autostrada Deva – Petroșani
În expunerea de motive, inițiatorii leagă proiectul în principal de situația economică a Văii Jiului și de nevoia unei conexiuni mai rapide a acesteia cu rețeaua națională de autostrăzi.
Actuala legătură rutieră dintre zona Petroșani și centrul județului Hunedoara este realizată prin DN66/E79, pe traseul Petroșani – Bănița – Hațeg – Călan – Simeria. Parlamentarii susțin că o arteră de mare viteză ar facilita transportul, mobilitatea forței de muncă și atragerea unor investiții în Valea Jiului.
Expunerea de motive invocă și potențialul turistic al județului Hunedoara, traseul urmând să deservească mai multe zone cu obiective istorice și naturale. Documentul menționează, între altele, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Pentru Călan, proiectul ar însemna, dacă va ajunge vreodată în faza de realizare, includerea orașului pe un coridor rutier de mare viteză între A1, zona Simeria–Deva, Țara Hațegului și Valea Jiului.
Proiectul a primit două avize negative
Inițiativa se află însă într-o fază legislativă incipientă și a primit deja avize negative din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ.
Consiliul Economic și Social a apreciat, printre altele, că investiția este propusă înaintea realizării studiului de fezabilitate, analizei variantelor de traseu, evaluărilor de mediu și stabilirii indicatorilor tehnico-economici. CES a atras atenția și asupra faptului că proiectul nu conține o valoare estimată a investiției și o fundamentare concretă a surselor de finanțare.
Mai categoric, Consiliul Legislativ a emis aviz negativ și a arătat că soluția propusă ar putea ridica probleme de constituționalitate. Instituția consideră că aprobarea și realizarea unui asemenea obiectiv individual de investiții țin de competențele puterii executive și invocă jurisprudența Curții Constituționale privind separația puterilor în stat.
Consiliul Fiscal a constatat, la rândul său, că nu au fost prezentate documentele financiar-bugetare prevăzute de legislație pentru inițiativele care presupun creșterea cheltuielilor publice și a solicitat completarea acestora.
Propunerea este acum la comisiile Senatului
Proiectul a fost înregistrat inițial la Senat la 30 iunie 2026, sub numărul B432/2026, iar din 2 septembrie este înregistrat ca L539/2026.
Senatul este prima Cameră sesizată. Propunerea a fost transmisă Comisiei pentru transporturi și infrastructură pentru raport, cu termen la 15 septembrie, iar termenul pentru depunerea amendamentelor este 8 septembrie. Sunt solicitate, de asemenea, avize din partea comisiilor pentru buget, economie și administrație publică.
Termenul de adoptare tacită la Senat este 16 octombrie 2026. În prezent, proiectul figurează oficial ca fiind „în lucru, la comisiile permanente ale Senatului”.