Biserica fortificată din Saschiz se află în județul Mureș, în centrul așezării săsești dezvoltate la est de Sighișoara. Împreună cu satul, monumentul face parte din situl UNESCO „Sate cu biserici fortificate din Transilvania”, extins în 1999 pentru a include, alături de Biertan, și localitățile Saschiz, Prejmer, Viscri, Dârjiu, Câlnic și Valea Viilor.
Componenta UNESCO „Village of Saschiz-Keisd” are o suprafață de 126,9 hectare și o zonă de protecție de 411,2 hectare. Protecția cuprinde biserica fortificată și o parte a așezării istorice, cu vechile gospodării și parcele dispuse de-a lungul străzilor.
În documentația ICOMOS, Saschiz este dat drept exemplu pentru unul dintre cele trei moduri principale de fortificare întâlnite în satele transilvănene: biserica fortificată propriu-zisă. La Prejmer apărarea era concentrată în jurul unei incinte, în timp ce la Saschiz chiar clădirea bisericii a primit un nivel destinat apărării.
Biserica gotică ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea
Actuala biserică a fost construită începând din 1493, pe locul unei bazilici romanice mai vechi. Lucrările s-au desfășurat până în primele decenii ale secolului al XVI-lea, sursele de specialitate indicând intervalul 1493–1525. Edificiul, dedicat Sfântului Ștefan, a fost conceput în stil gotic târziu.
Documentația UNESCO arată că vechea biserică romanică a fost înlocuită cu una mai accesibilă locuitorilor și adaptată pentru apărare. Deasupra navei și corului a fost amenajat un etaj defensiv, astfel încât edificiul a căpătat aspectul unei construcții masive, apropiate de un bastion.
Nava și corul sunt sprijinite la exterior de 22 de contraforturi. Deasupra lor se află arcadele care susțin nivelul de apărare. Parapetul acestuia este prevăzut cu aproximativ 40 de guri de tragere, iar între contraforturi existau deschideri prin care apărătorii puteau acționa asupra celor ajunși la baza zidurilor.
Această îmbinare a funcției religioase cu cea defensivă este una dintre particularitățile bisericii de la Saschiz. ICOMOS a folosit monumentul ca exemplu pentru bisericile în care cele două funcții au fost reunite în aceeași clădire.
Bolta în plasă a navei – boltă gotică în care nervurile formează un desen asemănător unei rețele – a fost refăcută în 1878. Corul a suferit, la rândul său, modificări, iar amenajarea interioară actuală cuprinde elemente provenite din mai multe perioade.
Mobilierul și elementele păstrate în interior
În biserică se păstrează piese datate începând cu sfârșitul Evului Mediu. Tabernacolul din piatră, locul destinat păstrării obiectelor liturgice, este realizat în stil gotic și datează din jurul anului 1500. Din aceeași perioadă provin unele dintre stranele din lemn și un dulap al sacristiei.
Ușa sacristiei este datată în 1578. Cristelnița păstrează un picior din gresie atribuit secolului al XVI-lea, în timp ce alte piese au fost adăugate după Reforma religioasă și în secolele următoare.
Altarul actual este baroc și datează din 1735, iar picturile sale au fost realizate ulterior, în jurul anului 1820. Amvonul aparține, de asemenea, perioadei baroce. Orga aflată în biserică a fost construită la Brașov în 1786.
ICOMOS menționa mobilierul din secolul al XVI-lea păstrat la Saschiz printre elementele care contribuie la valoarea celor șapte biserici fortificate înscrise în patrimoniul mondial.
Turnul-clopotniță
Lângă biserică se află turnul-clopotniță, unul dintre reperele vizuale ale Saschizului. Turnul a avut atât rol de clopotniță, cât și funcții defensive. În 1677 a fost înălțat cu două niveluri, iar forma părții superioare a fost inspirată de Turnul cu Ceas din Sighișoara.
Coiful înalt, cu cele patru turnulețe de colț, accentuează asemănarea cu turnul sighișorean. Învelitoarea actuală, realizată din țiglă smălțuită, datează din 1832.
Ceasul turnului și figurina mecanică numită „Bogdan” au fost instalate în 1818. Mecanismul acționa figurina la fiecare sfert de oră. Cele trei clopote aflate în turn le-au înlocuit pe cele mai vechi, pierdute în urma incendiului din 1717.
Turnul a trecut în ultimii ani prin lucrări de reparație și conservare, care au inclus intervenții asupra zidăriei și fațadelor, refacerea unor elemente ale acoperișului și amenajarea scării interioare.
Biserica și cetatea de pe deal
Biserica fortificată din centrul satului nu trebuie confundată cu Cetatea Țărănească de la Saschiz, aflată pe dealul din apropiere. Sunt două monumente distincte.
Cetatea de pe deal este mai veche decât actuala biserică și a fost dezvoltată începând din primele decenii ale secolului al XV-lea. Ea dispunea de ziduri, turnuri și spații pentru provizii și putea servi drept refugiu pentru locuitorii din Saschiz și din alte așezări apropiate.
Documentația ICOMOS leagă ridicarea noii biserici fortificate din 1493 de nevoia unui loc de refugiu mai ușor accesibil decât vechea cetate situată pe deal. Amplasarea bisericii în centrul satului permitea locuitorilor să ajungă mai repede la ea în cazul unui atac.
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este clasat și ca monument istoric, iar baza CIMEC datează biserica în intervalul 1493–1496 pentru faza principală de construcție.