Alegerile parlamentare desfășurate marți, 27 octombrie, în Israel s-au încheiat fără un câștigător clar, potrivit primelor sondaje la ieșirea de la urne. Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină cele mai multe mandate, însă formațiunile care îl susțin nu mai întrunesc majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Opoziția condusă de Gadi Eisenkot are un ușor avantaj, dar nici aceasta nu dispune de suficiente voturi în parlament pentru a prelua puterea fără sprijinul altor partide.
Potrivit sondajului difuzat de Channel 12, partidele care îl susțin pe Netanyahu ar obține 50 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului, parlamentul israelian. Opoziția ar câștiga 52 de locuri, iar alte 18 ar reveni partidelor arabe.
Estimările Channel 13 și ale televiziunii publice Kan indică 53 de mandate pentru opoziție, 50 pentru susținătorii premierului și 17 pentru formațiunile arabe. O estimare diferită, prezentată de Channel 14, atribuie 60 de mandate partidelor care îl sprijină pe Netanyahu. Pentru formarea unei majorități parlamentare sunt necesare cel puțin 61 de locuri.
Likud rămâne cel mai mare partid
Likud ar obține între 24 și 25 de mandate, potrivit estimărilor principalelor trei televiziuni israeliene. Pe locul al doilea se situează Yashar, partidul centrist condus de fostul șef al armatei israeliene Gadi Eisenkot, cu 21–23 de mandate. Formațiunea B’Yachad a fostului premier Naftali Bennett ar câștiga între 12 și 14 locuri.
Primele rezultate au provocat reacții în rândul opoziției. Yair Lapid, unul dintre principalii adversari politici ai lui Netanyahu, a declarat că premierul a suferit o înfrângere importantă.
„Să nu vă lăsați induși în eroare: blocul lui Netanyahu a suferit o înfrângere zdrobitoare. Este un colaps total, iar alegătorii le-au transmis să plece”, a afirmat Lapid, potrivit Reuters.
Un rol important în negocierile pentru viitorul guvern ar putea reveni partidelor arabe, care ar obține împreună 17–18 mandate. Deși se opun lui Netanyahu, acestea nu fac parte din alianța condusă de Eisenkot. Mai mulți lideri ai opoziției au exclus deja formarea unui guvern alături de formațiunile arabe, ceea ce complică negocierile pentru o nouă majoritate.
Alegerile au înregistrat una dintre cele mai ridicate participări din ultimele decenii. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 74,3% dintre alegători votaseră până la ora 20:00, comparativ cu 66,3% la aceeași oră în 2022. Este cea mai mare prezență consemnată la acel moment al zilei din 1988.
În cursul zilei, Likud a solicitat prelungirea programului secțiilor de votare, invocând aglomerația. Comisia Electorală Centrală a respins cererea, dar a anunțat că persoanele aflate la coadă la ora închiderii urnelor își vor putea exercita dreptul de vot.
Scrutinul este primul organizat în Israel după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Campania electorală a fost dominată de problemele de securitate, responsabilitatea autorităților pentru atacurile din 2023 și disputele privind conducerea operațiunilor militare.
Formarea unui nou guvern ar putea dura săptămâni
Numărarea voturilor a început după închiderea urnelor, iar primele rezultate oficiale sunt așteptate în zilele următoare. Centralizarea ar urma să se încheie până vineri, 30 octombrie, în timp ce rezultatele definitive vor fi publicate pe 4 noiembrie.
După stabilirea componenței noului parlament, președintele Isaac Herzog va consulta liderii partidelor și va desemna candidatul pe care îl consideră capabil să formeze un guvern. Acesta va avea la dispoziție 28 de zile pentru negocieri, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încă 14 zile.
Israelul a trecut prin mai multe asemenea crize politice în ultimii ani. Între 2019 și 2022 au avut loc cinci alegeri parlamentare, pe fondul dificultăților de formare a unor coaliții majoritare.
Netanyahu ar putea rămâne premier chiar dacă Likud nu obține majoritatea parlamentară, însă pentru un nou mandat va avea nevoie de susținerea altor formațiuni. Dacă negocierile eșuează, actualul guvern poate continua să exercite atribuțiile până la desemnarea unui succesor.