„Datorită” sau „din cauza”? Când se folosește fiecare

„Datorită” și „din cauza” sunt două construcții folosite pentru a arăta motivul pentru care se produce un eveniment sau are loc o acțiune. Deși pot exprima relații de cauzalitate asemănătoare, între ele există o diferență de sens. În exprimarea îngrijită, „datorită” este preferat atunci când cauza produce un efect favorabil, în timp ce „din cauza” se folosește mai ales pentru consecințe nefavorabile. Distincția nu este însă absolută, iar dicționarele limbii române consemnează și utilizări în care sensurile se suprapun.

Când se folosește „datorită”?

„Datorită” este o prepoziție care indică motivul sau împrejurarea ce a contribuit la producerea unui rezultat. În exprimarea actuală, este asociată în special cu situațiile favorabile și are un sens apropiat de „grație” sau „mulțumită”.

O folosim când vrem să arătăm că o persoană, o acțiune sau o anumită împrejurare a avut o contribuție benefică.

În propoziția „Sportiva a câștigat competiția datorită pregătirii intense”, pregătirea este prezentată drept motivul unui rezultat favorabil. Prepoziția poate fi înlocuită cu „grație”, fără modificarea esențială a sensului.

„Datorită” poate introduce și cauza unei situații în care a fost evitat un rezultat negativ. De exemplu, „Datorită tratamentului, boala nu s-a agravat” exprimă un efect favorabil, chiar dacă propoziția conține o negație.

Când se folosește „din cauza”?

Construcția „din cauza” exprimă motivul unei întâmplări și este folosită frecvent când consecința este neplăcută, nedorită sau produce dificultăți. Are un sens apropiat de „din pricina”.

O întâlnim în enunțuri despre întârzieri, accidente, probleme tehnice, condiții meteorologice nefavorabile sau alte situații care împiedică desfășurarea normală a unei activități.

În exemplul „Concertul a fost anulat din cauza furtunii”, furtuna reprezintă împrejurarea care a provocat anularea evenimentului. Într-un asemenea context, folosirea lui „din cauza” este mai potrivită decât „datorită”.

Construcția poate apărea și atunci când consecința nu este neapărat negativă, ci doar explicată printr-o anumită împrejurare. De exemplu, „Programul a fost modificat din cauza schimbării orarului trenurilor” poate constitui o explicație neutră, dacă nu cunoaștem efectele modificării.

De ce nu este recomandat „datorită” în contexte negative?

„În exprimarea îngrijită, «datorită» este folosit mai ales pentru a indica o cauză cu efect favorabil, în timp ce «din cauza» apare frecvent în contexte cu urmări negative. Diferența ține de sensul propoziției și de nuanța pe care vrem să o transmitem.

De exemplu, formularea „Accidentul s-a produs datorită vizibilității reduse” este nerecomandată în exprimarea îngrijită. Vizibilitatea redusă a contribuit la producerea unui eveniment nedorit, motiv pentru care este preferabil „Accidentul s-a produs din cauza vizibilității reduse”.

Aceeași problemă apare în propoziția „Compania a înregistrat pierderi datorită creșterii costurilor”. Într-un text economic, „din cauza creșterii costurilor” exprimă mai firesc relația dintre cauză și consecința nefavorabilă.

Utilizarea lui „datorită” pentru efecte negative este totuși întâlnită în limba română, inclusiv în texte literare și în dicționare. Unele lucrări lexicografice înregistrează între sensurile prepoziției și pe cel de „din cauza”. Recomandarea de a păstra „datorită” pentru situații favorabile este, în primul rând, o regulă de exprimare îngrijită, nu o interdicție gramaticală absolută.

Exemple de folosire recomandată și nerecomandată

Exemplele marcate „De evitat” ilustrează situații în care alegerea prepoziției produce o nepotrivire de sens sau o formulare mai puțin firească. Ele nu trebuie confundate cu greșelile de acord ori cu încălcarea unei reguli ortografice.

„Datorită ploii” sau „din cauza ploii”?

Ambele construcții pot fi potrivite, în funcție de consecința despre care vorbim. Ploaia poate avea efecte favorabile într-o împrejurare și nefavorabile în alta.

În primul exemplu, ploaia a contribuit la refacerea culturilor agricole. În al doilea, a împiedicat continuarea lucrărilor. Nu fenomenul meteorologic determină singur alegerea expresiei, ci efectul pe care îl descriem.

Ce diferență gramaticală există între „datorită” și „din cauza”?

Dincolo de sens, cele două construcții au și particularități gramaticale. Prepoziția „datorită” cere cazul dativ, în timp ce „din cauza” se construiește cu genitivul.

Diferența nu este întotdeauna vizibilă, deoarece în limba română multe substantive au aceeași formă la genitiv și dativ. De exemplu, „datorită profesorului” și „din cauza profesorului” conțin forme identice ale substantivului, deși funcțiile gramaticale sunt diferite.

La pronumele personale, diferența este mai ușor de observat. Spunem „datorită mie”, „datorită ție” sau „datorită lui”, dar „din cauza mea”, „din cauza ta” și „din cauza lui”.

O altă particularitate apare atunci când sunt coordonate două substantive. După „datorită”, ambele rămân la dativ: „Datorită muncii și perseverenței, a obținut rezultatul dorit”.

După „din cauza”, coordonarea poate necesita articolul genitival: „Din cauza vântului și a ploii, competiția a fost amânată”. Construcția „din cauza vântului și a ploii” este diferită gramatical de „datorită efortului și răbdării”.

Cum se folosesc în știri și în texte informative?

În limbajul jurnalistic, cele două construcții apar frecvent în prezentarea cauzelor unor evenimente. Alegerea lor poate influența felul în care cititorul înțelege relația dintre împrejurări și rezultate.

Într-o știre despre un accident rutier, formularea „Accidentul s-a produs din cauza vitezei excesive” este mai potrivită decât „Accidentul s-a produs datorită vitezei excesive”.

În schimb, pentru o descoperire științifică, putem scrie „Cercetătorii au identificat structura datorită unei noi metode de analiză”, dacă vrem să evidențiem contribuția favorabilă a metodei.

În unele situații, o formulare neutră este preferabilă ambelor variante. Expresii precum „ca urmare a”, „în urma” sau „pe fondul” permit prezentarea unei relații între evenimente fără a sugera neapărat o apreciere pozitivă ori negativă.

De exemplu, într-o știre economică putem scrie „Prețurile au crescut ca urmare a majorării costurilor de transport”. Într-un articol despre evoluțiile climatice, este posibilă formularea „Debitul râului a crescut în urma precipitațiilor abundente”.

Aceste construcții trebuie folosite cu aceeași atenție la sens. „În urma” poate indica și o succesiune în timp, nu doar o relație de cauzalitate, iar „pe fondul” sugerează adesea un context favorizant, fără să stabilească singur cauza directă a evenimentului.