Centrala nucleară de la Cernavodă a reluat vineri, 6 noiembrie, producția de energie electrică, după reconectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național. Reactorul a fost oprit timp de peste trei luni din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Repornirea Unității 2 depinde însă de creșterea nivelului apei, iar conducerea centralei urmează să analizeze luni, 9 noiembrie, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare.
Unitatea 1 a fost reconectată vineri după-amiază, după finalizarea verificărilor tehnice și a procedurilor de repornire începute la 4 noiembrie. Puterea reactorului crește treptat, până la atingerea capacității normale de aproximativ 700 MW.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a declarat că reluarea producției este importantă pentru funcționarea sistemului energetic național.
„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a precizat acesta, într-un comunicat al companiei.
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul necesar funcționării în siguranță. La 13 august a fost oprită și Unitatea 2, România rămânând fără producție de energie nucleară până la repornirea primului reactor.
Repornirea Unității 2 depinde de creșterea nivelului Dunării
Sâmbătă, 7 noiembrie, nivelul apei măsurat la centrală era de 2,08 metri, suficient pentru funcționarea Unității 1. Pentru repornirea celui de-al doilea reactor este necesară însă o creștere suplimentară de cel puțin 10–15 centimetri.
Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat că cele două unități folosesc apa Dunării pentru răcire, funcționarea primului reactor influențează cantitatea disponibilă pentru cel de-al doilea.
„Este suficient pentru funcţionarea Unităţii 1. Pornirea Unităţii 2 este un proces mai complex”, a declarat Urjan, referindu-se la nivelul actual al apei.
Potrivit lui, cele trei pompe mari de răcire ale Unității 1 reduc nivelul apei din bazinul de alimentare. Înainte de repornirea Unității 2, specialiștii trebuie să stabilească dacă debitul Dunării permite funcționarea simultană a reactoarelor.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat sâmbătă, în timpul unei vizite la Cernavodă, că decizia ar putea fi luată luni, în funcție de prognozele hidrologice.
„Elementele sunt determinate de evoluția debitului Dunării în momentul de față, dar premisele sunt unele bucurătoare”, a afirmat ministrul.
Reluarea producției reduce necesarul de importuri
Cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au o putere instalată totală de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, în jur de 20% din producția anuală de energie electrică a României.
Întreruperea funcționării lor a coincis cu o perioadă de producție hidroenergetică redusă, provocată tot de secetă. România a fost nevoită să acopere o parte mai mare din consum prin importuri, în special în intervalele cu cerere ridicată.
La vizita de sâmbătă, premierul Luca Niculescu a declarat că Unitatea 1 ajunsese la jumătate din capacitatea de producție și că se estima atingerea puterii maxime în următoarele 24 de ore. Repornirea reactorului ar urma să reducă importurile de electricitate, mai ales în orele de vârf.
Înainte de reluarea funcționării, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a verificat echipamentele și sistemele de siguranță. Instituția a autorizat începerea procedurilor după ce a constatat că sunt îndeplinite condițiile tehnice necesare.
Nuclearelectrica și autoritățile analizează și măsuri pentru îmbunătățirea alimentării cu apă a centralei, în condițiile în care seceta prelungită și nivelurile scăzute ale Dunării pot provoca noi întreruperi ale producției.