Principalele burse asiatice au înregistrat scăderi puternice vineri, 6 noiembrie, după ce acțiunile companiilor americane au pierdut aproximativ 3.000 de miliarde de dolari din valoarea de piață într-o singură ședință. Declinul este provocat în special de îngrijorările investitorilor privind viitorul industriei inteligenței artificiale și posibilele restricții asupra dezvoltării acesteia în Statele Unite.
În Japonia, indicele Nikkei 225 a scăzut cu aproximativ 6,2%, înregistrând cel mai puternic declin zilnic din aprilie 2025. Bursa din Coreea de Sud a fost afectată și mai puternic în primele ore de tranzacționare, când indicele Kospi a pierdut aproape 9%, determinând suspendarea operațiunilor timp de 20 de minute. La închiderea ședinței, pierderea s-a redus la aproximativ 6%.
În Taiwan, indicele Taiex a încheiat ziua cu o scădere de 4,5%, după ce, la începutul tranzacțiilor, pierderile au depășit 8%.
Companiile din industria semiconductorilor s-au numărat printre cele mai afectate. Acțiunile producătorului sud-coreean SK Hynix au scăzut cu 10,4%, iar cele ale Samsung Electronics au pierdut 6,4%.
Valul de vânzări a început joi pe Wall Street, unde indicele Nasdaq Composite, dominat de companiile tehnologice, a scăzut cu 5,5%, iar S&P 500 a pierdut aproximativ 4,4%. A fost cea mai slabă ședință a pieței americane de la turbulențele provocate de anunțarea tarifelor comerciale ale administrației Trump, în aprilie 2025.
Potrivit Reuters, investitorii se tem că victoria Partidului Democrat în alegerile pentru Congresul Statelor Unite ar putea duce la reglementări mai stricte privind inteligența artificială și la încetinirea construcției centrelor de date.
Incertitudinea politică se adaugă preocupărilor privind rentabilitatea investițiilor de sute de miliarde de dolari în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale.
Scăderile au afectat și piețele europene, unde principalii indici bursieri au deschis ședința de vineri în teritoriu negativ. În același timp, o parte dintre investitori și-au orientat fondurile către obligațiunile guvernamentale, considerate mai sigure în perioadele de instabilitate financiară.