Mai mulți lideri ai extremei drepte europene au început să se distanțeze de președintele american Donald Trump după înfrângerea republicanilor în alegerile legislative din 3 noiembrie. Politicieni din Franța, Germania, Italia și Spania au pus rezultatul pe seama războiului cu Iranul și a creșterii costului vieții, deși cei mai mulți au evitat să îl critice direct pe liderul de la Casa Albă, relatează Reuters.
Schimbarea de atitudine vine după o perioadă în care numeroși lideri naționaliști europeni au cultivat relații apropiate cu Trump, considerând victoria sa din 2024 un succes pentru mișcările politice pe care le reprezintă. Unii au participat la evenimente organizate la Washington sau au beneficiat de sprijinul public al miliardarului Elon Musk.
În Franța, Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, a criticat intervenția militară americană în Iran, despre care a spus că are „consecințe foarte grave” asupra economiilor din întreaga lume. Bardella a remarcat și că politica externă a lui Trump a devenit mai intervenționistă în al doilea mandat, fără să îl acuze direct pe președintele american de înfrângerea republicanilor.
Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), a fost mai directă. Într-o declarație pentru publicația T-Online, aceasta a amintit că Trump le-a promis alegătorilor săi că Statele Unite nu se vor implica în noi intervenții militare externe. În opinia sa, încălcarea promisiunii a contribuit la pierderile electorale ale republicanilor.
Reacții asemănătoare au venit din Italia. Matteo Salvini, liderul partidului Liga și membru al coaliției de guvernare, a considerat că rezultatul alegerilor americane a fost influențat în primul rând de războaie, tensiunile internaționale și scumpirile care afectează familiile.
Roberto Vannacci, fost general și lider al partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale, a mers mai departe și l-a criticat direct pe Trump. Într-o declarație pentru agenția ANSA, politicianul italian a afirmat că președintele american nu a reușit să încheie războiul dintre Rusia și Ucraina, așa cum a promis, și a declanșat un nou conflict cu Iranul. Vannacci consideră că scumpirea energiei și problemele economice provocate de război au afectat clasa de mijloc americană.
În Spania, Santiago Abascal, liderul partidului Vox, a încercat să reducă importanța rezultatului american pentru propria formațiune. Întrebat despre înfrângerea republicanilor, acesta a răspuns că se află „în Spania, nu în Michigan” și că îl interesează prea puțin evenimentele politice din alte țări. Abascal s-a numărat anterior printre susținătorii europeni ai lui Trump și ai mișcării MAGA.
Și Nigel Farage, liderul partidului britanic Reform UK, cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele american, a recunoscut amploarea înfrângerii republicanilor. Într-o intervenție la GB News, Farage a apreciat că războiul prelungit cu Iranul și prețurile ridicate ale carburanților au determinat inclusiv alegători care l-au susținut pe Trump în 2024 să voteze acum pentru democrați.
În România, Dan Dungaciu, vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a avut o reacție diferită. Acesta a considerat exagerate interpretările privind sfârșitul influenței politice a lui Trump și a subliniat că președintele american își păstrează atribuțiile, chiar dacă va trebui să negocieze cu un Congres controlat de democrați.
Mujtaba Rahman, director în cadrul firmei de consultanță Eurasia Group, a explicat pentru Reuters că liderii extremei drepte europene încearcă să evite asocierea cu problemele interne ale administrației americane, fără să renunțe la ideile politice promovate de Trump.
Potrivit analistului, scăderea popularității președintelui american, în special din cauza costului vieții, ar putea transforma apropierea de acesta dintr-un avantaj într-un dezavantaj electoral. O distanțare prea pronunțată ar putea însă determina administrația Trump și aliații săi din mișcarea MAGA să își retragă sprijinul politic acordat partidelor naționaliste europene.