Un obiect vechi de aproximativ 2.500 de ani, descoperit pe insula Berezan din Marea Neagră, ar putea fi o mărturie a ritualurilor religioase practicate de coloniștii greci în Antichitate. Artefactul, realizat din omoplatul unei oi și decorat cu imaginile a două păsări, a fost găsit în 1989, însă întrebuințarea sa a rămas necunoscută timp de mai multe decenii. Un studiu publicat în revista științifică „Arheologiceskie Vesti” (Buletinul Arheologic) sugerează că obiectul ar fi fost folosit în ceremonii private dedicate lui Ahile, eroul mitologic al Războiului Troian, venerat și ca protector al comunităților grecești de la Marea Neagră.
Piesa provine din așezarea antică Borysthenes, aflată pe insula Berezan, în apropierea coastelor actualei Ucraine. Localitatea se numără printre primele colonii grecești întemeiate în nordul Mării Negre.
Obiectul a fost găsit în 1989, în timpul săpăturilor efectuate de o echipă a Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg. Se afla într-un strat arheologic datat între prima jumătate și al treilea sfert al secolului al VI-lea î.Hr., alături de fragmente ceramice, oase de animale domestice și alte urme ale locuirii.
Vechimea a fost stabilită pe baza ceramicii descoperite în apropiere și a poziției stratului în raport cu construcțiile antice.
Cercetătorii Serghei Soloviov, de la Institutul pentru Istoria Culturii Materiale al Academiei Ruse de Științe, și Alexei Kasparov, de la Muzeul Ermitaj, au reexaminat piesa pentru a înțelege semnificația desenelor și motivul pentru care osul a fost prelucrat.
Două păsări gravate pe un os de oaie
Omoplatul provine de la o oaie în vârstă de aproximativ doi ani. După prepararea cărnii, osul a fost prelucrat: pe marginea lată au fost făcute mai multe crestături, iar proeminența centrală a căpătat un contur ondulat.
Pe suprafața exterioară au fost gravate două păsări orientate spre stânga.
Arheologii nu au reușit să stabilească exact ce păsări sunt reprezentate. Una dintre ipoteze este că desenele înfățișează pescăruși, întâlniți frecvent pe țărmurile Mării Negre. Forma ciocurilor și modul în care a fost redat penajul sugerează însă și posibilitatea ca artistul să fi reprezentat ciori grive.
Corbii erau asociați cu Apollo, una dintre principalele divinități venerate la Borysthenes, considerat protector al navigatorilor și al coloniștilor.
Ahile, cunoscut în special din „Iliada” lui Homer, era venerat și ca protector al așezărilor grecești din nordul Mării Negre. Cultul său era răspândit printre comunitățile de coastă și navigatorii care traversau regiunea.
Mai multe sanctuare dedicate eroului au existat pe țărmurile nordice și vestice ale mării. Unul dintre cele mai cunoscute se afla pe insula Leuce, identificată cu actuala Insulă a Șerpilor.
Textele antice menționează păsări considerate sacre care păzeau sanctuarele lui Ahile. Cercetătorii le asociază în special cu pescărușii, deși în tradițiile grecești există și legături între erou și păsările din familia corvidelor.
Soloviov și Kasparov consideră că imaginile celor două păsări, împreună cu marginea ondulată a osului, ar putea avea o semnificație religioasă. Conturul ar evoca valurile mării, iar păsările ar trimite la tradițiile legate de Ahile.
„Presupunem că avem în față un obiect folosit într-un ritual privat, prin care cineva îi cerea protecție lui Ahile”, a declarat Serghei Soloviov.
Arheologul a explicat că asocierea este susținută de desenele păsărilor și de forma osului, însă nu se cunoaște cum se desfășura ceremonia.
Autorii studiului nu exclud nici posibilitatea ca obiectul să fi fost folosit în practici magice asemănătoare ritualurilor șamanice, întâlnite atât în comunitățile grecești, cât și în rândul populațiilor locale.
În cazul în care interpretarea se confirmă, artefactul ar putea indica faptul că venerarea lui Ahile nu se limita la sanctuare și ceremonii publice, ci includea și ritualuri desfășurate în gospodării.
Legătura cu eroul grec rămâne însă o ipoteză. Pe os nu există nicio inscripție care să îl menționeze pe Ahile, iar cercetătorii nu au stabilit cu certitudine nici speciile păsărilor reprezentate, nici modul în care era folosit obiectul.
Studiul, intitulat „O pictogramă unică: enigma Berezanului arhaic”, a fost publicat în numărul 51 din 2026 al revistei „Arheologiceskie Vesti”, la paginile 48–53. Institutul pentru Istoria Culturii Materiale al Academiei Ruse de Științe a prezentat rezultatele cercetării la 23 octombrie 2026.