Novaia Gazeta (în rusă „Новая газета”, în traducere „Ziarul Nou”) este o publicație rusă fondată la Moscova în 1993, de un grup de jurnaliști proveniți de la „Komsomolskaia Pravda”. Ziarul a devenit cunoscut pentru investigațiile despre corupție, războaiele din Cecenia și abuzurile autorităților. Dmitri Muratov, unul dintre fondatori și redactor-șef timp de peste două decenii, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021.
Înființarea ziarului în 1993
Novaia Gazeta a apărut la mai puțin de doi ani după destrămarea Uniunii Sovietice. Presa rusă trecea atunci prin schimbări importante. Dispariția controlului exercitat de Partidul Comunist a permis înființarea unor publicații independente, dar multe redacții se confruntau cu dificultăți financiare și depindeau de sprijinul unor oameni de afaceri.
Printre fondatorii ziarului s-au numărat Dmitri Muratov, Serghei Kușneriov, Pavel Voșceanov și Akram Murtazaev.
Primul număr a apărut la 1 aprilie 1993, sub titlul „Novaia Ejednevnaia Gazeta” („Noul ziar cotidian”), într-un tiraj de aproximativ 100.000 de exemplare. Conducerea redacției a fost încredințată lui Serghei Kojeurov.
Deși titlul sugera apariția zilnică, ziarul era publicat inițial o dată pe săptămână. În vara anului 1993, jurnaliștii au încercat să îl transforme într-un cotidian, însă lipsa fondurilor a făcut dificilă menținerea obiectivului.
Unul dintre cei care au sprijinit proiectul a fost Mihail Gorbaciov, ultimul conducător al Uniunii Sovietice. Fostul președinte rus a folosit o parte din banii primiți odată cu Premiul Nobel pentru Pace din 1990 pentru a cumpăra calculatoare necesare redacției.
Problemele financiare au continuat. În februarie 1995, ziarul și-a întrerupt temporar apariția la Moscova, reluând publicarea în luna august, în format săptămânal.
În același an, Dmitri Muratov a devenit redactor-șef. În perioada următoare, Novaia Gazeta și-a extins investigațiile despre instituțiile statului, serviciile de securitate și conflictele din Caucaz.
Dezvoltarea publicației și independența editorială
În a doua jumătate a anilor 1990, Novaia Gazeta a început să își consolideze poziția în presa rusă. Ziarul publica anchete despre privatizările de după destrămarea Uniunii Sovietice, fraude economice și legăturile dintre oamenii de afaceri și conducerea politică.
Unele investigații au provocat reacții din partea persoanelor vizate. Jurnaliștii s-au confruntat cu amenințări și procese, în timp ce redacția încerca să își asigure finanțarea fără să renunțe la independența editorială.
În iunie 2006, Mihail Gorbaciov și omul de afaceri Aleksandr Lebedev au cumpărat împreună 49% din acțiunile publicației. Gorbaciov a primit 10%, iar Lebedev 39%. Restul de 51% a rămas în proprietatea colectivului redacțional.
Noii acționari au declarat că nu vor interveni în politica editorială a ziarului. Investiția a permis modernizarea echipamentelor și continuarea activității într-o perioadă în care numeroase instituții de presă din Rusia au ajuns sub controlul statului sau al unor grupuri economice apropiate de autorități.
Novaia Gazeta și-a dezvoltat treptat și prezența pe internet. Site-ul publica știri, reportaje și investigații, în paralel cu ediția tipărită.
Investigațiile despre războaiele din Cecenia
Războaiele din Cecenia au reprezentat unul dintre principalele subiecte abordate de Novaia Gazeta.
Primul conflict a început în decembrie 1994, când armata rusă a intervenit în republica separatistă din Caucazul de Nord. Luptele au provocat numeroase victime, inclusiv în rândul populației civile, iar orașul Groznîi a suferit distrugeri extinse.
Dmitri Muratov s-a numărat printre reporterii care au lucrat în zona de conflict. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Cecen, în 1999, Novaia Gazeta a continuat să trimită corespondenți în regiune.
În același an, Anna Politkovskaia a intrat în redacția ziarului. A publicat reportaje despre bombardamente, dispariții, tortură și abuzurile comise asupra civililor. Pentru documentarea articolelor, a discutat cu victime, familii ale persoanelor dispărute, militari și reprezentanți ai autorităților.
Politkovskaia a criticat administrația președintelui Vladimir Putin pentru pentru lipsa unor anchete privind abuzurile semnalate.
Chiar și după încheierea principalelor operațiuni militare, jurnaliștii Novaia Gazeta au urmărit situația din Cecenia, unde organizațiile pentru drepturile omului continuau să semnaleze răpiri, tortură și detenții ilegale.
În aprilie 2017, ziarul a publicat o investigație despre persecuțiile împotriva bărbaților suspectați de homosexualitate în Cecenia. Elena Milașina și colegii săi au prezentat mărturii despre rețineri arbitrare, tortură și existența unor centre de detenție clandestine.
Autoritățile cecene au respins acuzațiile. După apariția articolelor, jurnaliștii au primit amenințări.
Jurnaliștii și colaboratorii Novaia Gazeta uciși
Mai mulți jurnaliști și colaboratori ai Novaia Gazeta au fost uciși începând din anul 2000, în timp ce desfășurau investigații despre corupție, conflicte armate și încălcarea drepturilor omului.
La 12 mai 2000, Igor Domnikov a fost atacat în apropierea locuinței sale din Moscova. Agresorul l-a lovit în cap cu un obiect dur. Jurnalistul a murit la spital, la 16 iulie, fără să își recapete cunoștința.
Domnikov a scris despre administrația și problemele economice din diferite regiuni ale Rusiei. Mai multe persoane au fost condamnate ulterior pentru participarea la asasinarea sa.
În iulie 2003 a murit Iuri Șcekocehin, jurnalist de investigație, redactor-șef adjunct al Novaia Gazeta și deputat în Duma de Stat.
Iuri Șcekocehin cerceta cazuri de corupție și presupuse legături dintre funcționari ai statului și rețele infracționale. Moartea sa, survenită după o îmbolnăvire rapidă, a ridicat suspiciuni privind o posibilă otrăvire. Circumstanțele decesului nu au fost elucidate.
La 7 octombrie 2006, Anna Politkovskaia a fost împușcată în imobilul în care locuia, la Moscova. Avea 48 de ani.
Crima a provocat reacții internaționale și a readus în atenție amenințările la adresa jurnaliștilor care investigau abuzurile autorităților ruse. Mai multe persoane au fost condamnate pentru participarea la asasinat, însă identitatea comanditarului nu a fost stabilită.
La 19 ianuarie 2009, Anastasia Baburova, colaboratoare a Novaia Gazeta, a fost împușcată pe o stradă din Moscova, alături de avocatul Stanislav Markelov.
Baburova urmărea activitatea grupărilor extremiste și a organizațiilor naționaliste ruse. Markelov era cunoscut pentru apărarea victimelor abuzurilor comise în Cecenia.
În iulie 2009 a fost ucisă și Natalia Estemirova, activistă pentru drepturile omului și colaboratoare a publicației.
Estemirova a documentat numeroase cazuri de dispariții, tortură și abuzuri în Cecenia.
Dmitri Muratov și colegii săi au cerut în repetate rânduri identificarea celor responsabili pentru aceste crime. Novaia Gazeta a publicat și investigații despre desfășurarea anchetelor și despre dificultățile întâmpinate de familiile victimelor.
Investigațiile despre corupție și activitatea autorităților
Pe lângă relatările din Cecenia, Novaia Gazeta a publicat anchete despre corupția din instituțiile statului, fraude electorale, sistemul penitenciar și activitatea serviciilor de securitate.
După venirea lui Vladimir Putin la putere, în 2000, reporterii au urmărit schimbările din administrație, restricțiile impuse organizațiilor neguvernamentale și intervențiile autorităților împotriva opozanților politici.
În 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia, publicația a relatat despre conflictul din estul Ucrainei și implicarea militară rusă.
Ulterior, o parte dintre investigații au vizat Grupul Wagner, organizație militară privată asociată omului de afaceri Evgheni Prigojin. Jurnaliștii au cercetat operațiunile desfășurate de membrii grupării în Siria și în mai multe state africane.
Alte articole au prezentat cazuri de violență în penitenciare și torturarea deținuților. Redacția a publicat mărturii și înregistrări care contraziceau, în unele situații, declarațiile autorităților.
Persoanele și instituțiile vizate au respins adesea acuzațiile. Unele dintre anchete au fost urmate de procese împotriva publicației.
Organizarea redacției și alegerea redactorului-șef
În 2009, Novaia Gazeta a introdus alegerea redactorului-șef prin votul angajaților, o practică mai puțin obișnuită în presa rusă.
Potrivit regulilor interne, angajații permanenți puteau candida pentru conducerea publicației. Votul era secret, iar mandatul avea o durată de doi ani.
Dmitri Muratov a condus ziarul din 1995 până în noiembrie 2017, când a decis să nu mai candideze. Funcția a fost preluată de Serghei Kojeurov, cel care ocupase același post și în primii ani ai publicației.
În noiembrie 2019, Muratov a revenit la conducerea redacției, după ce a obținut 74 de voturi, reprezentând 51,7% dintre voturile exprimate.
A fost reales în noiembrie 2021, cu 94 de voturi favorabile din partea celor 102 angajați care au participat la scrutin.
Premiul Nobel pentru Pace din 2021
La 8 octombrie 2021, Comitetul Nobel Norvegian a anunțat că Premiul Nobel pentru Pace va fi acordat jurnalistei filipineze Maria Ressa și lui Dmitri Muratov, redactor-șef al Novaia Gazeta.
Comitetul Nobel a recompensat eforturile celor doi pentru apărarea libertății de exprimare. În motivarea deciziei au fost amintite investigațiile Novaia Gazeta despre corupție, fraude electorale, abuzurile autorităților și încălcarea drepturilor omului în Rusia.
Muratov a declarat că premiul aparține și colegilor săi uciși în activitatea jurnalistică.
Ceremonia a avut loc la 10 decembrie 2021, la Oslo. În discursul său, jurnalistul rus a vorbit despre restrângerea libertății presei și despre crimele împotriva reporterilor. A amintit numele mai multor colegi și colaboratori uciși, printre care Anna Politkovskaia, Igor Domnikov, Anastasia Baburova și Natalia Estemirova.
Invadarea Ucrainei și suspendarea ziarului
La 24 februarie 2022, Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei.
Novaia Gazeta a publicat relatări despre război și despre situația populației civile. Redacția a anunțat că va prezenta informații atât în limba rusă, cât și în ucraineană.
La începutul lunii martie, autoritățile ruse au adoptat o lege care prevedea pedepse severe, inclusiv închisoarea, pentru răspândirea informațiilor considerate false despre armată. Instituțiile de presă au fost supuse unor restricții suplimentare privind relatările despre operațiunile militare.
Novaia Gazeta a primit două avertismente din partea Roskomnadzor, instituția rusă care supraveghează presa și comunicațiile. Autoritatea a susținut că ziarul nu a respectat obligația de a preciza statutul unor persoane și organizații desemnate drept „agenți străini”.
La 28 martie 2022, după al doilea avertisment, conducerea publicației a anunțat suspendarea ediției tipărite și a activității site-ului până la încheierea războiului.
Măsura nu a împiedicat continuarea procedurilor împotriva ziarului. Roskomnadzor a cerut anularea autorizației de funcționare, iar la 5 septembrie 2022 un tribunal din Moscova a admis solicitarea privind ediția tipărită.
În aceeași lună, Curtea Supremă a Rusiei a anulat și înregistrarea site-ului Novaia Gazeta.
Redacția a contestat hotărârile, dar în februarie 2023 instanța a respins apelul împotriva revocării autorizației ediției tipărite.
Novaia Gazeta Europe și continuarea activității
După suspendarea publicației, o parte dintre jurnaliști au părăsit Rusia și au decis să înființeze o nouă redacție.
În aprilie 2022 a apărut „Novaia Gazeta Europe”, cu sediul la Riga, în Letonia. Conducerea a fost preluată de Kirill Martinov, fost jurnalist al Novaia Gazeta.
Publicația din exil a început să relateze despre Rusia, Ucraina și Belarus, publicând știri, reportaje și investigații în limbile rusă și engleză.
La 29 aprilie 2022, autoritățile ruse au blocat accesul la site-ul noii publicații, invocând difuzarea unor informații considerate false despre războiul din Ucraina.
Între timp, jurnaliștii rămași în Rusia au încercat să reia activitatea printr-un alt proiect editorial.
La 15 iulie 2022, o parte a redacției a lansat revista „Novaia Rasskaz-Gazeta”, cunoscută și sub abrevierea „NO”. Publicația aborda probleme sociale, culturale și politice, dar site-ul a fost blocat după numai câteva zile.
În septembrie 2022, o instanță din Moscova a anulat și înregistrarea revistei.
Jurnaliștii rămași în Rusia au continuat să publice materiale online, inclusiv prin intermediul site-ului novayagazeta.co.
Novaia Gazeta Europe și-a desfășurat în continuare activitatea din Letonia. În iunie 2023, Parchetul General al Rusiei a declarat organizația care o editează drept „indezirabilă”, statut care poate atrage sancțiuni pentru persoanele și instituțiile din Rusia care colaborează cu aceasta.
Presiunile asupra redacției după 2023
La 4 iulie 2023, jurnalista Elena Milașina și avocatul Aleksandr Nemov au fost atacați în Cecenia, în timp ce se deplasau spre Groznîi pentru a asista la un proces.
Mai mulți bărbați înarmați le-au blocat mașina și i-au lovit. Milașina a suferit răni la cap și fracturi la mâini, iar Nemov a fost rănit la un picior. Agresorii le-au distrus și echipamentele.
Atacul a fost condamnat de organizațiile internaționale pentru apărarea libertății presei.
La 1 septembrie 2023, Ministerul Justiției din Rusia l-a inclus pe Dmitri Muratov în registrul persoanelor desemnate drept „agenți străini”.
Autoritățile au susținut că jurnalistul a distribuit materiale ale unor organizații incluse deja în registru și că a folosit presa străină pentru a promova opinii critice la adresa politicii Rusiei.
Muratov a contestat decizia și a anunțat că se retrage din funcția de redactor-șef pe durata demersurilor judiciare.
În noiembrie 2023, angajații Novaia Gazeta l-au ales redactor-șef pe Serghei Sokolov, care a ocupat anterior funcția de redactor-șef adjunct.
La 9 aprilie 2026, poliția rusă a percheziționat sediul publicației din Moscova. Operațiunea a durat aproximativ 13 ore, iar anchetatorii au ridicat echipamente și documente.
În aceeași zi a fost reținut jurnalistul Oleg Roldugin, cunoscut pentru investigațiile despre corupție.
Autoritățile l-au acuzat de acces ilegal la informații informatice. Roldugin a respins acuzațiile. În iunie 2026, după o perioadă de arest preventiv, a fost plasat în arest la domiciliu.
La 4 septembrie 2026, Ministerul Justiției din Rusia a inclus și Novaia Gazeta în registrul „agenților străini”.
Potrivit autorităților, ziarul a răspândit informații false despre instituțiile statului și sistemul electoral rus, a publicat materiale ale unor persoane aflate deja în registru și s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina.
Ministerul a identificat peste o sută de persoane drept participante la activitatea publicației, printre care Dmitri Muratov și jurnalista Elena Milașina.