Un tezaur format din 934 de denari romani de argint a fost descoperit pe un teren agricol din apropierea orașului Wesseling, la sud de Köln. Monedele cântăresc aproximativ 3,1 kilograme și au fost îngropate în prima jumătate a secolului al II-lea, în timpul domniei împăratului Hadrian.
Autoritățile germane îl prezintă drept cel mai mare tezaur monetar din perioada lui Hadrian descoperit până acum pe teritoriul Germaniei.
Monedele au fost găsite de Oliver Riedl, în timpul unei căutări autorizate cu detectorul de metale. După descoperirea primelor piese, aparatul a continuat să semnaleze obiecte metalice în pământ. La 15 monede recuperate, Riedl a oprit căutarea și a anunțat autoritățile responsabile de patrimoniul arheologic.
Arheologii au cercetat ulterior terenul și au recuperat în total 934 de denari. Tezaurul a fost prezentat publicului la LVR-LandesMuseum din Bonn și este considerat una dintre cele mai importante descoperiri monetare romane din secolul al II-lea făcute în Germania.
Cea mai recentă monedă din tezaur a fost bătută în anii 124–125 d.Hr., ceea ce oferă limita cea mai timpurie pentru momentul ascunderii banilor. Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138.
Cele mai multe piese provin din vremea dinastiei Flaviilor, care a condus Roma între anii 69 și 96, prin împărații Vespasian, Titus și Domițian.
Cea mai veche este un denar emis în anul 148 î.Hr., în timpul Republicii Romane. Moneda se afla încă în circulație după mai bine de 270 de ani.
Diferențele mari de vechime dintre piese arată că banii nu provin dintr-o singură emisiune. Specialiștii consideră că o parte importantă a sumei a fost acumulată în jurul anului 100.
Mai mult de trei salarii anuale ale unui legionar
Cele 934 de monede reprezentau o sumă foarte mare pentru epocă. În vremea lui Hadrian, un legionar roman primea aproximativ 300 de denari pe an, înainte de reținerile pentru hrană și echipament.
Rahel Otte, cercetătoare implicată în analizarea tezaurului, estimează că un soldat ar fi trebuit să economisească aproximativ șase ani din banii rămași după cheltuieli pentru a ajunge la o sumă comparabilă.
Proprietarul banilor nu este cunoscut. Arheologii iau în calcul posibilitatea ca tezaurul să fi aparținut unei persoane care locuia pe una dintre proprietățile rurale romane din regiune.
Nu se știe nici de ce monedele nu au mai fost recuperate. Ele ar fi putut fi ascunse pentru păstrare, iar proprietarul să nu se mai fi întors după ele.
Monedele au fost ascunse într-un vas
O porțiune de pământ în care se aflau mai multe monede a fost prelevată și transportată la laboratorul de restaurare al muzeului din Bonn, unde specialiștii au putut studia poziția pieselor și urmele recipientului în care au fost depuse.
Examinarea cu raze X a scos la iveală fragmente de ceramică și resturi de paie. Cercetătorii cred că denarii au fost puși într-un vas, iar paiele au fost folosite în interiorul recipientului.
Vasul a fost distrus în timp, cel mai probabil în urma lucrărilor agricole, iar o parte dintre monede s-au răspândit în sol.
Locul descoperirii se află în apropierea fostului oraș roman Colonia Claudia Ara Agrippinensium, din care s-a dezvoltat actualul Köln, unul dintre principalele centre romane de pe Rin.
Tezaurul se află în proprietatea landului Renania de Nord-Westfalia și a fost expus la LVR-LandesMuseum din Bonn.