Evenimentele din 1848 au avut consecințe dramatice și în satele care alcătuiesc astăzi orașul Călan. Dincolo de confruntările politice și militare, documentele păstrate în arhive arată impactul direct asupra comunităților locale, atât în plan uman, cât și material.
Pierderile de vieți omenești au fost considerabile. În total, 165 de persoane au murit în timpul revoluției. Cele mai afectate localități au fost Nădăștia de Sus, cu 39 de victime, și Nădăștia de Jos, cu 27. Alte pierderi au fost înregistrate în Streisângeorgiu – 23 de morți, Grid – 20, Valea Sângeorgiului – 14, Sântămăria de Piatră – 12, Ohaba Streiului – 9, Strei-Săcel și Strei – câte 8, iar în Crișeni – 5 persoane.
Pe lângă pierderile umane, revoluția a generat și pagube materiale importante. În Sâncrai și Crișeni au fost jefuite câte 100 de florini de argint, sumă semnificativă pentru epocă. Bisericile din aceste sate, aflate sub păstorirea preotului Ioan Șinca, au suferit la rândul lor distrugeri.
Alte lăcașuri de cult din zonă au înregistrat pierderi variate: biserica din Grid a suferit pagube evaluate la 2.117 florini, Strei la 2.000, Sântămăria de Piatră la 1.510, Streisângeorgiu la 1.000, Strei-Săcel la 300, Crișeni la 200, Valea Sângeorgiului la 111, iar Ohaba Streiului la 73 de florini. Dimensiunea acestor pierderi indică nu doar distrugeri materiale, ci și afectarea profundă a vieții religioase și comunitare.
Un rol important în viața satelor menționate l-au avut preoții, unii dintre ei implicați direct în evenimentele revoluționare. La Grid slujea Ioan Șinca, hirotonit în 1833, iar la Valea Sângeorgiului, Nicolae Șinca, hirotonit chiar în anul 1848. În Ohaba Streiului activa Ștefan Popovici, iar în Strei-Săcel, Adam Popovici. La Sântămăria de Piatră era preot Ioan Popovici, iar în Nădăștia de Sus și de Jos slujeau Petru Ungur și Abel Popovici.