Economia României ar putea înregistra o evoluție negativă în 2026, după doi ani consecutivi cu ritmuri reduse de creștere, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Perspectivele pentru anul în curs rămân „rezervate sau chiar în teritoriu negativ”, situație care ar însemna stagflație, a transmis viceguvernatorul BNR într-un mesaj prezentat în deschiderea Forbes CEE Forum.
Economia României a crescut cu 0,9% în 2024 și cu 0,7% în 2025. Pentru 2026, Comisia Europeană estima în luna mai o creștere de numai 0,1%, practic o stagnare.
Scăderea consumului pune presiune asupra economiei
Cosmin Marinescu a indicat reducerea consumului și diferența tot mai mare dintre nivelul efectiv al producției și potențialul economiei drept semnale ale perioadei dificile prin care trece România.
Viceguvernatorul BNR consideră că modelul de creștere bazat în mare măsură pe consum și deficite și-a atins limitele, iar investițiile trebuie să aibă un rol mai important.
Comisia Europeană anticipa deja în prognoza de primăvară că reducerea veniturilor disponibile, consolidarea fiscală și inflația ridicată vor afecta consumul intern în 2026.
Investițiile finanțate inclusiv din fonduri europene și contribuția exporturilor nete sunt principalii factori care pot susține activitatea economică într-un asemenea context.
Stagflația descrie situația în care economia stagnează sau se contractă în timp ce inflația rămâne ridicată.
Inflația din România a coborât de la 10,4% în iunie la 6,2% în august, însă Cosmin Marinescu estimează că rata poate rămâne peste 6% la sfârșitul anului.
Revenirea inflației în intervalul țintit de BNR este așteptată abia în ultimul trimestru al anului 2027.
Datoria publică a trecut de 60% din PIB
Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra situației finanțelor publice. Datoria publică a depășit pragul de referință de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute la peste 3% din PIB în 2026.
Procesul de reducere a deficitului bugetar trebuie să continue și în 2027, în condițiile în care România se află în procedura europeană de deficit excesiv.
Deficitul comercial s-a redus, dar ajustarea a venit în principal pe fondul scăderii consumului și al diminuării cererii pentru importuri, nu printr-o creștere puternică a exporturilor.
Cosmin Marinescu a indicat investițiile, productivitatea, capitalizarea companiilor, tehnologia și creșterea valorii adăugate a exporturilor printre elementele necesare pentru schimbarea modelului economic.